Ce salarii primesc bancherii din România?

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Aprilie 30, 2022

Ce salarii primesc bancherii din România?

 

Te-ai întrebat vreodată ce salarii primesc bancherii din România?

Ei bine, un raport FinancialIntelligence ne răspunde la întrebare:

FinancialIntelligence:

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu beneficiază de un salariu net de 47.678 lei și o indemnizație de membru al Consiliului de administrație de 20.641 de lei, iar Florin Georgescu, prim-viceguvernator – un salariu de 44.914 lei și o indemnizație de membru al Consiliului de administrație de 20.340 lei.

Leonardo Badea, viceguvernator, are un salariu de 40.865 lei și o indemnizație de membru al Consiliului de administrație de 20.324 lei.

Eugen Nicolăescu, viceguvernator, are un salariu de 40.865 lei și o indemnizație de membru al Consiliului de administrație de 20.324 lei.

Potrivit BNR, în plus față de salariul lunar, se acordă anual şi alte venituri, după cum urmează:

Indemnizație de vacanță – 100% din salariul net lunar;
• Alte drepturi bănești de maximum 1,6 salarii nete lunare;
• O sumă din fondul de participare a salariaţilor la profit – în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004.

La încetarea contractului individual de muncă, salariații BNR beneficiază de o indemnizație de pensionare, egală cu 12 salarii, calculată la nivelul ultimului salariu primit, cu condiția ca salariatul respectiv să fi lucrat, fără întrerupere, minimum 6 ani în cadrul băncii, anterior îndeplinirii condiţiilor legale de încetare a contractului individual de muncă.

În cazul salariaţilor care au lucrat în Banca Naţională a României mai puţin de 6 ani, fără întrerupere, anterior îndeplinirii condiţiilor de încetare a contractului individual de muncă, indemnizația de pensionare se acordă, diferențiat, astfel:
• 5 ani – 10 salarii;
• 4 ani – 8 salarii;
• 3 ani – 6 salarii.

Totuși, cât de veche este instituția intitulată Banca Națională a României?

Aflăm de la BCR.ro că banca a fost fondată în 1880, când francmasoneria speculativă domina parcursul politic al României.

În ordinea cronologică a înfiinţării, Banca Naţională a României a fost cea de-a cinsprezecea bancă centrală a lumii, fiind fondată în anul 1880, înaintea Banca d’Italia (1893) sau Schweizerische Nationalbank (1907). Însă discuţii despre crearea unei bănci naționale s-au purtat şi înainte de aceasta dată, fiind, de exemplu, o preocupare constantă a intelectualilor paşoptişti. După 1859, odată cu Unirea Principatelor şi cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambelor ţări româneşti, demersurile politice în acest sens se înmulţesc. În martie 1880 a fost votată în Parlament “Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune”, care a fost promulgată de principele Carol I o luna mai târziu. La înfiinţare, Banca Naţională a României era o societate anonimă cu un capital social românesc de 30 milioane lei şi avea privilegiul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător.

Problema este că oculta mondială și-a schimbat faza planului lor, în secolul XIX era vorba despre desființarea imperiilor și a feudalismului, ajutând la formarea statelor naționale și alimentând sentimente patriotice prin rândul popoarelor, iar în secolul XXI s-a trecut la globalism și etapa marii resetări, etapă la care B.N.R. se aliniază obedient, ne-o spune chiar raportul anual al B.N.R.:

Din raportul anual al B.N.R.:

Pe lângă faptul că iau o tonă de bani, bancherii de azi s-au pus în slujba planului de sărăcire a populațiilor, Marea Resetare în urma căreia nu vom deține nimic și cumva vom fi fericiți?

Cel mai bine este să vă scoateți banii din bănci. Până se mai poate.