Gânduri la moartea generalului basarabean Anton Gămurari

Colonel (r), dr. Anatol Munteanu
Incorect Politic
Septembrie 2, 2021

Gânduri la moartea generalului basarabean Anton Gămurari

-Înmormântare confiscată de socialiști-

 

În data de 19 martie 2021, eroul războiului și luptătorul de la Nistru din anii 1991-1992, generalul Anton Gămurari, a fost înmormântat la Cimitirul Central din Chișinău.

La ceremonie a participat și o delegație din România din partea cadrelor militare în rezervă, ofițerilor, polițiștilor români, sindicatului militar SCMD și altor organizații obștești din Alba Iulia, București și Iași. S-au adus coroane și flori, dar nu li s-a dat dreptul să vorbească de la tribuna centrală, de către organizatorii funeraliilor, reprezentantul principal al acestora fiind col. (r) Armașu Alexei. S-a insistat ca să se ia cuvântul însă s-a refuzat darea de cuvânt sub motivația că așa numitul comitet de organizare nu a hotărât să se dea cuvântul tuturor, că sunt mulți vorbitori, că programul este încărcat.

De la tribuna principală au vorbit 5-6 persoane. S-a vorbit scurt, la general, de parcă am fi înhumat un om de rând, fără acțiuni și merite deosebite. Nu s-a vorbit că generalul Anton Gămurari a participat personal în misiuni foarte importante de restabilire a ordinii publice, în anul 1991, la Comrat și Vulcănești, în misiuni de luptă cu bandele înarmate, separatiste, pe podurile de la Nistru, în 13 decembrie 1991, unde au căzut subofițerii: Cașu, Iablocichin, Arnăut, Mereniuc. Nu s-a amintit de luptele cu separatiștii și Armata a 14-a rusă la Cocieri-Dubăsari, Coșnița-Doroțcaia, Varnița-Tighina, Fârlădani-Gâsca, Hadjimus-Copanca.  Vorbitorii de la tribuna centrală (Moțpan, Motângă ș.a) au menționat că Anton Gămurari, comandant al Brigăzii cu destinație specială antiteroristă „Fulger”, a fost decorat cu ordine și medalii pentru curaj și eroism , a fost responsabil cu ordinea publică, că a ocupat diferite funcții militare și obștești importante.

Vorbitorii, printre care, ministrul de Interne Pavel Voicu și Gaiciuc Victor, nu au vorbit nimic despre războiul ruso-moldovenesc din anii 1991-1994, despre acțiunile militare ale armatei separatiste, ale batalioanelor de cazaci venetici, despre acțiunile Armatei a 14-a ruse împotriva independenței Moldovei, a suveranității sale și a limbii române.  Vorbitorii oficiali de la tribună, parcă aveau misiunea de a ascunde, de a îndepărta adevărul și războiul de la Nistru, de la care a suferit întreaga populație a Republicii Moldova.

Nimic nu s-a menționat despre blocarea circulației și a podurilor de peste Nistru, despre pogromurile separatiștilor și a cazacilor înarmați asupra satelor moldovenești, caselor și cetățenilor pașnici din Cocieri-Corjova-Dubăsari și despre ajutorarea acestora de către polițiștii din Brigada cu destinație specială comandată de generalul Gămurari. Nu s-a spus nimic despre faptul că în acest război generalul Gămurari și-a pierdut ginerele foarte tânăr, iar fiica sa nu s-a mai căsătorit niciodată, crescându-și copiii singură. Nu s-a spus nimic despre faptul că însuși generalul a fost rănit prin împușcare în aceste lupte.

Nu au fost comemorați, nici amintiți, combatanții camarazi de arme ai generalului Gămurari, căzuți pentru patrie în martie 1992: Valentin Slobozenco, Iurie Bodiul, Mihail Moraru, Nicolae Sotnicenco, Gheorghe Coțuc, Cezar Roman, Ștefan Crăciun, ș.a.

Această lună martie 1992, plină de eroi, parcă s-ar fi repetat în martie 2021, când, prematur, secerat de o boală nemiloasă a murit și scriitorul Nicolae Dabija.

Unii dintre camarazii de arme ai generalului Anton Gămurari credem că președintele veteranilor din Ministerului de Interne, colonelul (r) Armașu Alexei, principalul organizator al funeraliilor a dorit să ascundă personalitatea militară deosebită a generalului Anton Gămuari.

Cunoscând personal pe Omul și Combatantul Anton Gămurari, alături de care am luptat la Nistru știu că el niciodată nu a dorit apropierea de partidele cu politică pro-rusească, a comuniștilor și socialiștilor, care au dus o politică umilitoare pentru băștinașii moldoveni, o politică antinațională, antiromânească.

Generalul Anton Gămurari a dorit, ca pe ultimul drum al vieții să fie condus de combatanți, patrioți, de rude, prieteni și camarazi de luptă și nu de adversarii politici, trădători de țară și neam, care sunt mână în mână cu ocupantul rus. Actuala guvernare socialistă a dorit îndepărtarea acestei personalități militare de la evenimentele republicii, l-a înjosit și i-a ignorat calitățile de comandant și de luptător neînfricat împotriva unui inamic puternic și mai bine dotat, respectiv Federația Rusă.

Generalul Anton Gămurari a avut o strânsă legătură de colaborare cu România, cu structurile militare și de Poliție, cu intelectualitatea și oamenii simpli din republică, cu voluntarii războiului nistrean. Pun întrebarea: de ce Ministerul de Interne, unde a muncit peste 30 de ani, Asociația veteranilor, Guvernul, nu au organizat  funeralii naționale de rămas bun in Casa Armatei, în Teatrul dramatic, sau în Sala de concerte, să vină toata lumea, așa cum au fost înmormântați Ion și Doina Aldea Teodorovici, Grigore Vieru, Nicolae Dabija ș.a.

De ce ministerul nu a cerut primăriei un loc de veci pe „Aleea personalităților”, mai în față, mai la vedere și nu undeva departe de biserică, în spate, pentru a a-l ascunde publicului larg? Țelul acestor persoane, străine interesului național românesc, care au monopolizat înmormântarea, a fost de a se răzbuna pe el, pentru că generalul Anton Gămurari a ridicat mâna și arma împotriva ocupantului rus, care de mai bine de 200 de ani exploatează crunt și dezbină această țară, Republica Moldova.

Veșnică pomenire eroului și patriotului, general Anton Gămurari.

Colonel (r), dr. Anatol Munteanu,

veteran de război, vicepreședinte a sindicatului cadrelor militare SCMD din România.