Poezie Dedicată Medeei Iancu – de Victor Grigor

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Aprilie 1, 2018

Victor Grigor:

Enigmatică Medee care penetrezi la dungă
Pântecele ţării mele cu a ta sculă prelungă,
Chiar dacă nu pari femeie după verb şi-înfăţişare,
Totuşi, eu nu te pot crede că o ai aşa de mare!

Tot aşa cum n-am crezut-o nici pe juna Veronică
Când zicea că Europa i-a intrat prin păsărică…
Prin urmare, de-ai virtute, lasă-ne, dacă se poate,
Cât mai repede şi du-te ca să-ţi vezi de sănătate!

Până-n şesul ce-n vechime se numea Valea Sidim,
Lângă o cetate anume pe care n-o pomenim,
Şi băgându-ţi scula-n smoală, cu poetica ta artă,
Penetrează-ţi prima oară părinteasca Mare Moartă!

Până simţi cum se destramă, ca o putredă flanelă,
Vraja care te îndeamnă să-ţi transformi gura-n pubelă…
Iar de marea o scoate-un sunet ori de-o zice doar o vorbă,
Tu să-i strigi cu glas de tunet că-i o Mare Homofobă!

Si de simţi , chiar şi-o secundă, că nu gustă acest chin
Tu , cu silă, o scufundă în Oceanul Misogin!!!
Până vezi c-a ei făptură, în adâncu-întunecat,
Cu întreaga-i saramură se va fi fost dizolvat…

Fiindcă nu e drept, fecioară, ca să-ţi verşi mereu mânia
Numai peste biata ţară ce se cheamă România,
Chiar de tu într-a ta fiinţă simţi c-ale noastre păcate
Doar prin munţi de suferinţă mai pot fi răscumpărate!

Fii ,dar, îngăduitoare cu aceste plaiuri blânde
Des călcate în picioare de-atâtea hoarde flămânde…
Şi, luându-ţi instrumentul tău vestit, te rog fă bine
Bagă-ţi-l numa-n pământul din care Neamul Tău vine!

Să se vadă de pe Lună care îţi este dessou-ul
Ce te face , de nebună, să ne-atingi la toţi tabuul.