Unirea cu Moldova face Scenariul Unei Bătălii Între SUA și Rusia

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Aprilie 5, 2018

Trupele americane se antrenează după un manual profetic, care anticipă unirea Moldovei cu țara mamă.

Nationalisti.ro:

Un manual de benzi desenate, intitulat „Ruina tăcută“, care are drept scenariu o înfrângere a NATO într-un conflict cu Rusia, a fost realizat pentru armata americană de către Institutul de Cibernetică al Armatei de pe lângă celebra Academie Militară West Point.

Acest manual, intitulat „Ruina Tăcută“, îşi propune să încurajeze armata americană să se gândească la viitoarele războaie şi la cea mai bună pregătire pentru astfel de conflicte.

Conform scenariului acestei cărţi de benzi desenate, în 2027 Moldova şi România decid să se unească şi, prin urmare, să încalce „linia roşie“ a Moscovei. Tensiunile degenerează, Rusia şi NATO desfăşoară exerciţii de-a lungul ambelor frontiere. La un moment dat, unele unităţi se abat de la planul de acţiune, roboţii militari se angajează în luptă. Este declanşat un conflict la scară mare.

Peste 9 ani, interesant.

Poate se întâmplă mai repede, preferabil fără să îi atragem pe moldoveni în malaxorul U.E..

Lupta este rapidă pentru că Rusia dispune de mijloace pentru un război tehnologic. Moscova declanşează un cyberatac care dezactivează dronele NATO, atacă tancurile Alianţei Nord-Atlantice. Apoi, trupele ruseşti capturează un consulat american dintr-unul din oraşele ocupate.

„Misiunea noastră este de a preveni o surpriză strategică pentru armată“, a declarat un asociat al (ACI), locotenent-colonelul Natalie Vanatta, citat de revista IEEE Spectrum.

Dacă ne gândim că Parlamentul României a adoptat o declarație simbolică pro-unire cu Basarabia, să ținem cont de faptul că fără acordul tacit al Americii această declarație nu ar fi fost adoptată, sau în cazul în care ar fi fost, o ploaie de declarații critice la adresa României ar fi urmat.

 

Activenews:

Parlamentul s-a reunit, marți, într-o ședință solemnă, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, la care au luat parte foști președinți ai României, principesa Margareta, Custodele Coroanei, Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, șeful guvernului și numeroși oficiali din Basarabia.

La finalul ședinței solemne a fost adoptată „Declarația pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România”, document în care se spune că „la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, azi, 27 martie 2018, se consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române”.

Declarația a fost adoptată cu 11 abțineri, toate aparținând parlamentarilor UDMR, informează TVR.

Marele absent al evenimentului din Parlament a fost însă președintele Klaus Iohannis, care, potrivit site-ului greatenews.ro, a refuzat invitația de a participa la ședința solemnă. Iohannis ar fi anunțat încă de luni seara că nu va participa, susțin reprezentanții Parlamentului.

Urmează textul declarației:

„Parlamentul României adoptă prezenta declarație.

La 27 martie 1918, Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanți ai populației române majoritare și ai minorităților etnice, constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului, în condițiile disoluției Imperiului țarist și ale desfășurării Primului Război Mondial, a dat expresie dorinței colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.

Textul Actului Unirii, votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, cuprindea într-un singur paragraf sufletul și năzuințele spre unire ale basarabenilor:

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, În puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!”

Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 și a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului național, ca moment istoric de mare importanță pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului. Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.

Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de la pericolul pierderii identității naționale.

Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.

Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.

Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.

Astfel, având în vedere că:

-Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;

-la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului și a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupației, ca alfabet al limbii române scrise;

-la 10 martie 1990, locuitorii Republicii Moldova au putut vota, în alegeri libere și corecte, deputați pentru Consiliul Suprem;

-la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;

-la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran,

– la 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Parlamentul României, constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:

– consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora,
și

– declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.

Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comună din data de 27 martie 2018.”

Faptul că America dorește o unire a României cu Moldova este o strategie împotriva Rusiei în condițiile în care SUA menține un război propagandistic intensiv. Asta înseamnă că spre bucuria multora, unirea chiar poate avea loc pe timpul vieții noastre.

Singura problemă este U.E. (și NATO) în cadrul cărora îi vom atrage pe moldoveni și implicit vom determina ca suveranitatea lor să fie subordonată birocraților de la Bruxelles.

O soluție optimă, dar mai fantastică, ar fi înființarea unui bloc balcanic unit.

Soluția realistă în contextul actual este asocierea cu grupul de la Vișegrad.