Un studiu confirmă: Antisemitismul crește proporțional cu inteligența și nivelul de educație

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Aprilie 19, 2021

 

An după an, grupurile de lobby jidănesc precum Liga Anti-Defăimare din S.U.A. au pretins că “antisemitismul”, ca alte forme de “rasism”, apare din ignoranță și lipsă de educație, însă un nou studiu făcut de revista jidovească Tablet arată fix opusul: cu cât cineva este mai inteligent și mai educat, cu atât este mai probabil să aibă convingeri nuanțate cu antisemitism.

Pe noi nu ne miră aceste revelații, având exemple din istoria națională cu mari oameni de cultură care au vorbit despre problema jidănească. Mihai Eminescu, Octavian Goga, Vasile Conta, Vasile Alexandri, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceiu Hașdeu, Costache Negri, A.D. Xenopol, nume grele, personalităti pe care le studiem insuficient la școală.

Este firesc să crească nivelul de “antisemitism” cu cât studiezi mai mult, cu cât afli mai multe despre cine sunt Jidanii, ce obiceiuri au, ce-au făcut în lume de-a lungul istoriei, ce cărți sfinte citesc, etc.

ChristianforTruth:

 

Este nevoie să reevaluăm modul în care combatem ura, în urma unui nou studiu care a constatat că oamenii educați pot fi într-un fel sau altul mai antisemiți decât oamenii mai puțin educați, în ciuda opiniilor larg acceptate care susțin contrariul, potrivit unui articol al cercetătorilor din spatele studiului publicat în revista Tablet.

Viziunea comună a relației dintre antisemitism și educație este că învățământul superior duce la mai puțin antisemitism, educația fiind văzută ca un instrument important în combaterea urii de toate felulurile și a antisemitismului în mod special. Sondajul Global 100 al Ligii Anti-Defăimare privind antisemitismul din întreaga lume a constatat că „printre creștini și non-observatori (ignoranți), nivelurile de învățământ superior duc la mai puține atitudini antisemite”.

Cercetătorii au decis să efectueze studiul după ce au realizat că studiile anterioare au fost construite într-un mod care să permită oamenilor educați să realizeze care sunt răspunsurile „greșite.

De exemplu, un sondaj realizat pentru a evalua antisemitismul în campusurile universitare s-a bazat pe nivelul de acord al respondenților cu afirmații precum „Jidanii au prea multă putere pe piețele financiare internaționale”, pe care respondenții mai educați ar putea să le detecteze ca fiind mai puțin acceptabile din punct de vedere social.

Pentru a încerca să depisteze un antisemitism mai nuanțat, cercetătorii au dezvoltat un nou sondaj bazat pe ideea dublei măsuri, cu două versiuni ale aceleiași întrebări cerându-le respondenților să aplice un principiu unui exemplu jidănesc și apoi unui exemplu non-jidănesc.

Subiecților li s-au atribuit în mod aleatoriu versiunile întrebărilor, astfel încât fiecare respondent să vadă doar o versiune a întrebării, ceea ce înseamnă că respondenții educați nu ar avea nicio modalitate de a ști că sondajul a fost menit să-ți măsoare sentimentul față de Jidani.

Peste 1.800 de persoane au luat parte la studiu, iar rezultatele au prezentat o imagine cu totul diferită de credința că mai multă educație înseamnă mai puțin antisemitism.

Studiul a preluat eșantionul cadrelor didactice K-12 și al profesorilor din învățământul superior pentru a oferi sprijin suplimentar pentru a trage concluzii despre persoanele cu niveluri de învățământ superior.

Cercetătorii au adăugat că educația nu numai că pare să protejeze oamenii de antisemitism, dar poate chiar să ofere o licență pentru aceasta, oferind oamenilor modalități mai sofisticate și acceptabile din punct de vedere social de a-l exprima și susține, potrivit Tablet.

Cercetătorii au scris că rezultatele au fost îngrijorătoare din mai multe motive, dintre care primul este că Jidanii se pot înșela cu privire la locul unde predomină amenințările antisemite. Oamenii bine educați tind, de asemenea, să aibă o influență mai mare, ceea ce ar putea însemna un prejudiciu mai mare din punctul lor de vedere.

Strategiile de combatere a intoleranței și antisemitismului tind, de asemenea, să se învârtă în jurul ideii că ura este cauzată de necunoașterea faptului că mai multă educație poate ajuta; cu toate acestea, dacă oamenii mai educați sunt mai antipatici pentru evrei, atunci nivelurile de învățământ superior ar putea crește prejudecățile.

„Combaterea antisemitismului celor bine educați va fi o luptă politică și morală, nu una care poate fi abordată prin abordări convenționale și concepții despre educație”, au adăugat cercetătorii.

În traducere: E necesar să creștem nivelul de îndoctrinare și să politizăm educația mai mult decât este deja, doar așa putem combate antisemitismul.

Acum că Jidanii și-au extins definiția nebuloasă a antisemitismului pentru a include critici aduse sionismului și statului Israel, și-au atras antipatia și din partea stângii progresiste, care în mod tradițional ia partea Palestinei în conflictul cu Israel.

Ceea ce ne arată acest studiu este un lucru simplu și intuitiv – cu cât cineva învăță mai multe despre Jidani – indiferent de afilierea politică – cu atât îi devin mai antipatici.

Încercarea de a educa publicul despre antisemitism prin lecții obligatorii despre holocaust și îndoctrinarea elevilor a fost un eșec absolut, cu cât cineva examinează mai îndeaproape holocaustul cu atât mai probabil este să realizeze că este propagandă de război împotriva Germaniei, o operațiune psihologică sofisticată care avea ca scop distrugerea Germaniei și menținerea Jidanilor într-o stare de frică.

În concluzie, dacă Jidanii vor să reducă sau să combată antisemitismul, ei ar trebui să facă tot ce le stă în putintă să se asigure că nimeni nu învață nimic despre Jidani și nici nu interacționează cu ei.

Cu alte cuvinte, poate că Jidanii trebuie să convingă lumea că ei nu există.

De altfel, acesta a fost cel mai mare truc al diavolului, nu-i așa?