Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Daniel Dimitriu
Incorect Politic
Februarie 12, 2021
Foarte bine! Eliberați pe colonelul Zărnescu! Libertate pentru colonelul Zărnescu! Suntem alături de colonelul Zărnescu! Ce înseamnă însă a fi alături de colonelul Zărnescu? În ce constă mișcarea de trezire a celor adormiți, mișcare generată, cel puțin la prima vedere, nu de colonelul Zărnescu însuși, ci de condamnarea suferită de colonelul Zărnescu. La urma urmei, de ce a fost condamnat colonelul Zărnescu?
Aceste întrebări ne conduc la numeroasele articole despre holocaust, ale colonelului Zărnescu. Analizând totul cu atenție, remarcăm că, în edițiile Dicționarele explicative ale Limbii Române, anterioare anului 2007, ”holocaustul” nu apare cu sensul de crimă ce ar fi avut loc în plin secol XX, în mijlocul popoarelor Europei, dintre care niciunul nu ar fi remarcat ”crima”! A trebuit să treacă peste 60 de ani, de la ”sfârșitul Războiului mondial”, pentru ca poporului român și, probabil, altor popoare europene, dicționarele să le bage în cap ceea ce nu pare să fi existat în realitate. Am folosit ghilimelele pentru ”sfârșitul Războiului mondial”, întrucât acest sfârșit de război se dovedește a fi fost, de fapt, nu ”sfârșit” ci exact contrariul, adică un ”început” de război. Rămâne de văzut dacă acest ”început de război” este tot mondial, cum cred unii, sau numai contra Românilor, în calitatea noastră de ”popor de habarmiști”, cărora, pe banii lor, tot felul de lepădături, mafioți și interlopi, veniți care de pe unde, se constituie în ”Institute de Cercetări”, chipurile științifice, care apoi fac presiuni asupra diverselor instituții ale fostului Stat român, obținând condamnarea nedreaptă a celor ce contestă, pur și simplu, că așa zisul ”holocaust” ar fi avut loc.
Fiind vorba de cele petrecute în timpul unui război la care noi am participat, vreme de trei ani și două luni, luptând pentru interesele noastre naționale, iar apoi, vreme de nouă luni, luptând contra intereselor noastre naționale, adică de partea dușmanilor noștri, se înțelege că problema se complică, mai ales în jurul noțiunii de ”interes”.
La interes face aluzie subtitlul monumentalei lucrări ”Holocaustul – Gogorița diabolică” : ”Extorcare de bani pentru holocaust”. De vreme ce lucrurile stau așa, se înțelege: așa numitul ”holocaust” ar putea fi lucrătura unora ce țin cu tot dinadinsul să ne bage mâna în buzunar, să ne fure, să ne jefuiască, nu prin plata tributului, pe care învinșii istoriei l-au plătit aproape totdeauna învingătorilor, ci prin plata proștilor, a păcăliților istoriei, cărora, învingătorii și neînvingătorii, adică ”șmecherașii”, cum se zice, le pun în cârcă tot felul de bazaconii, pentru care apoi sunt puși să plătească, din sudoarea frunții lor, milioane și miliarde, în perspectivă.
A ne trezi la realitate, a fi alături de colonelul Zărnescu, înseamnă a înțelege aceste lucruri, a le scrie pe zidurile sclaviei post-ceaușiste! Acum 40 sau 50 de ani, pe zidurile sclaviei comuniste se puteau citi lozinci mobilizatoare precum ”COMUNISMUL — BULA!”. Pentru a fi și mai clari, unii scriau ”BULA” cu ”P”. De ce nu s-ar putea scrie în felul acesta și despre mărețul, formidabilul holocaust care, vorba lui Caragiale, este sublim dar lipsește cu desăvârșire?
În România există însă și adevărate ”Institute de Cercetări Științifice”, nu numai institutul dușmanilor și al șmecherilor ce storc bani pe seama proștilor, care suntem noi, cele peste 20 de milioane de cetățeni-sclavi ai unei mafii statale ce pretinde a ne injecta nu numai trupește, contra covidului încă nedovedit, cu acte în regulă, ci și contra ”holocaustului”, eventual a altor bazaconii, la fel de nedovedite.
În acest sens, CEI CE S-AU TREZIT LA REALITATE, CEI CE SE DECLARĂ SOLIDARI CU COLONELUL ZĂRNESCU, TREBUIE SĂ FACĂ EFORTUL DE A SE CONSIDERA SOLIDARI CU ADEVĂRUL ISTORIC, PE CARE COLONELUL ZĂRNESCU L-A AFIRMAT ȘI APĂRAT ÎN SCRIERILE SALE.
Ce face însă Academia Română? Ea nu s-a trezit la realitate? De ce Academia Română nu se pronunță cu privire la existența sau inexistența holocaustului? E drept, la vremea respectivă, Academia Română nu se exprimase, clar și categoric, nici cu privire la natura comunismului, ca din întâmplare, apostolit, prin părțile noastre, și de RADU FLORIAN, între alți mii și mii de șmecherași iudeo-khazari. RADU FLORIAN a fost tatăl lui ALEXANDRU FLORIAN, actualul director al mincinosului Institut Holocaustic din București. Totul pare să arate că șmecherașii iudeo-khazari s-au constituit în bandă organizată și formă continuată de jefuire, umilire și tăiere cerebrală împrejur a tuturor locuitorilor României, obligați să plătească bani grei pentru crime nedovedite.
Ajungem astfel la problema fundamentală a întregii epoci istorice de după ultimul Război mondial, problemă în jurul căreia, începând cu anii 1945-1946, un așa numit TRiBUNAL INTERNAȚIONAL a început să judece unele așa numite Crime de Război și Crime contra Umanității, comise, chipurile, de Statul german al vremii respective și de aliații acestuia, contra unora sau altora, de care putem vorbi, dar mai cu folos, după deplina dovedire a existenței crimelor incriminate fără o bază reală sau faptică și chiar fără o bază juridică.
Pe fondul epidemiei fricii, al prostirii miliardelor de victime tembelizate, ale anilor 2020-2021, și în continuare, fostul președinte american Donald Trump pare animat de ideea rostirii adevărului cu privire la holocaustul petrecut sau nepetrecut, pe timpul ultimului Război mondial. Așadar, chestiunea nu este tocmai simplă. Una este să scrii pe zidurile Agorei ”HOLOCAUSTUIL = BULA” și alta să pricepi ce s-a petrecut ori nu s-a petrecut în istorie, mai exact pe vremea părinților și a bunicilor noștri.
În ultimele decenii, direct sau indirct, numeroși intelectuali americani s-au pronunțat în această chestiune. În cartea sa, colonelul Zărnescu vorbește despre MINCIUNA SECOLULUI XX, publicată de americanul ARTHUR ROBERT BUTZ, în urmă cu aproximativ 40 de ani. E ușor să ne declarăm de acord sau alături de colonelul Zărnescu, fără să știm ce înseamnă asta. Colonelul Zărnescu însuși este alături de americanul ARTHUR ROBERT BUTZ și de alți autori americani, englezi, francezi, germani, ruși, români, maghiari și de alte naționalități, toți aceștia contestând existența holocaustului. Iată de ce Academia Română trebuie neapărat să se pronunțe cu privire la existența sau inexistența holocaustului în chestiune, a cărui realitate este contestată de o întreagă școală istorică de revizuire a minciunilor puțin merituoșilor câștigători ai ultimului Război mondial.
Românească sau venetică, Justiția de la București s-a pripit condamnând probabilul adevăr istoric, fără să ceară expertiza Academiei Române, a Institutelor de Cercetări Științifice ale acesteia, care, vreme de zeci de ani, au publicat Dicționare Explicative ale Limbii Române în care cuvântul ”holocaust” apare cu un cu totul alt sens, de ardere, imolare ori sacrificiu total, al unei victime, omenești sau neomenești, pe altarul, sfânt sau odios, al nu se știe cărei divinități. Fiind vorba de o divinitate, de altarul și de sacrificiile aduse unei divinități nu fără legătură cu iudaismul, iudeo-creștinismul și chiar islamul, Biserica Română Ortodoxă și celelalte culte trebuie să se pronunțe și ele, pentru a nu lăsa Academia Română să greșească, după răul exemplu ba chiar incurabilul nărav al unei justiții ce nu este justă, pentru că batjocorește și calcă în picioare adevărul istoric.
Personal, nu sunt pentru, nici contra colonelului Zărnescu. Împreună cu el și cu alți oameni de bine sunt alături de adevărul istoric, și de interesele noastre naționale, fără să neglijez puterea intereselor nejustificate, ale iudeo-khazarilor și altor șmecherași, fabricanți de holocausturi, în numele cărora, deocamdată, a fost condamnat doar colonelul Zărnescu, deși au mai fost ori sunt încă judecați-persecutați și alții. După exemplul celorlalte dictaturi ale minciunii, holocaustelor și pandemiilor imaginare, mulți alți Europeni au fost condamnați, în epoca postbelică, pentru crima de contestare a adevărului istoric stabilit sub protecția baionetelor învingătoare, de către câștigătorii loteriei ultimului Război mondial.
Daniel DIMITRIU
iudeo-creștinism!?
LEGILE NOAHIDE SI DREPTURILE OMULUI : JUDECATI SI SINGURI !
link la drepturile omului:
https://www.ohchr.org/en/udhr/documents/udhr_translations/rum.pdf
titlu:
DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI : Preambul
Considerînd că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume, Considerînd că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea cuvîntului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi mizerie a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor, Considerînd că este esenţial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca soluţie extremă, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi, Considerînd că este esenţial a se încuraja dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între naţiuni, Considerînd că în Cartă popoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bărbaţi şi femei şi că au hotărît să favorizeze progresul social şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cadrul unei libertăţi mai mari, Considerînd că statele membre s-au angajat să promoveze în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi efectiv faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi respectarea lor universală şi efectivă, Considerînd că o concepţie comună despre aceste drepturi şi libertăţi este de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină a acestui angajament, ADUNEAREA GENERALA proclamă prezenta DECLARAŢIE UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI, ca ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele şi toate naţiunile, pentru ca toate persoanele şi toate organele societăţii să se străduiască, avînd această Declaraţie permanent în minte, ca prin învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru aceste drepturi şi liberţăţi şi să asigure prin măsuri progresive, de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi efectivă, atît în sînul popoarelor statelor membre, cît şi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicţia lor. Articolul 1 Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele înzestraţe cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unii faţă de altele în spiritul fraternităţii. Articolul 2 Fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertăţile proclamate în prezenta Declaraţie fără nici un fel de deosebire ca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice alte împrejurări. În afară de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul politic, juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de care ţine o persoană, fie că această ţară sau teritoriu sînt independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte limitări a suveranităte. Articolul 3 Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale. Articolul 4 Nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în servitute; sclavajul şi comerţul cu sclavi sînt interzise sub toate formele lor. Articolul 5 Nimeni nu va fi supus torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Articolul 6 Fiecare om are dreptul să i se recunoaşca pretutindeni personalitatea juridică. Articolul 7 Toţi oamenii sînt egali în faţa legii şi au, fără nici o deosebire, dreptul la o egală protecţie a legii. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta Declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare. Articolul 8 Orice persoana are dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale cei sînt recunoscute prin constituţie sau lege. Articolul 9 Nimeni nu trebuie să fie arestat, deţinut sau exilat în mod arbitrar. Articolul 10 Orice persoană are dreptul în deplină egalitate de a fi audiată în mod echitabil şi public de către un tribunal independent şi imparţial care va hotărî fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa. Articolul 11 1. Orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul să fie presupusă nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi stabilită în mod legal în cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garanţiile necesare apărării sale. 2. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nui constituiau, în momentul cînd au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului internaţional sau naţional. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai grea decît aceea care era aplicabilă în momentul cînd a fost săvîrşit actul cu caracter penal. Articolul 12 Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viaţa sa personală, în familia sa, în domiciliul lui sau în corespondenţa sa, nici la atingeri aduse onoarei şi reputaţiei sale. Orice persoană are dreptul la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri. Articolul 13 1. Orice persoană are dreptul de a circula în mod liber şi de a-şi alege reşedinţa în interiorul graniţelor unui stat. 2. Orice persoană are dreptul de a părăsi orice ţară, inclusiv a sa, şi de reveni în ţara sa. Articolul 14 1. În caz de persecuţie, orice persoană are dreptul de a căuta azil şi de a beneficia de azil în alte ţări. 2. Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmărire ce rezultă în mod real dintr-o crimă de drept comun sau din acţiuni contrare scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Articolul 15 1. Orice persoană are dreptul la o cetăţenie. 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa sau de dreptul de a-şi schimba cetăţenia. Articolul 16 1. Cu începere de la împlinirea vîrstei legale, bărbătul şi femeia, fără nici o restricţie în ce priveşte rasa, naţionalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei şi la desfacerea ei. 2. Căsătoria nu poate fi încheiată decît cu consimţămîntul liber şi deplin al viiitorilor soţi. 3. Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului. Articolul 17 1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atît singură, cît şi în asociaţie cu alţii. 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa. Articolul 18 Orice om are dreptul la libertatea gîndirii, de conştiintă şi religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alţii, atît în mod public, cît şi privat, prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor. Articolul 19 Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără fără imixtiune din afară,precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspîndi informaţii şi idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat. Articolul 20 1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnică. 2. Nimeni nu poate fi silit să făcă parte dintr-o asociaţie. Articolul 21 1. Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi. 2. Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţăra sa. 3. Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmînd o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului. Articolul 22 Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul la securitatea socială; ea este îndreptăţită ca prin efortul national şi colaborarea internaţională, ţinîndu-se seama de organizarea şi resursele fiecărei ţări, să obţină realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea sa şi libera dezvoltare a personalităţii sale. Articolul 23 1. Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la ocrotirea împotriva şomajului. 2. Toţi oamenii, fară nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru muncă egală. 3. Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabilă şi satisfăcătoare care să-i asigure atît lui, cît şi familiei sale, o existenţă conformă cu demnitatea umană şi completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecţie socială. 4. Orice persoană are dreptul de a întemeia sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselelor sale . Articolul 24 Orice persoană are dreptul la odihnă şi recreaţie, inclusiv la o limitare rezonabilă a zilei de muncă şi la concedii periodice plătite. Articolul 25 1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa sa. 2. Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire deosebite. Toţi copiii, fie că sînt născuţi în cadrul căsătorii sau în afara acesteia, se bucură aceeaşi protecţie socială. Articolul 26 1. Orice persoana are dreptul la învăţătură. Invăţămîntul trebuie să fie gratuit, cel puţin în ceea ce priveşte invăţămîntul elementar şi general. Invăţămîntul elementar trebuie să fie obligatoriu. Invăţămîntul tehnic şi profesional trebuie să fie la îndemîna tuturor, iar învăţămîntul superior trebuie să fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe bază de merit. 2. Învăţămîntul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale. El trebuie să promoveze înţelegerea, toleranţa, prietenia între toate popoarele şi toate grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru menţirenea păcii. 3. Părinţii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învăţămînt pentru copiii lor minori. Articolul 27 1. Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, de a se bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui. 2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materiale care decurg din orice lucrare ştiinţifică, literară sau artistică al cărei autor este. Articolul 28 Orice persoană are dreptul la o orînduir socială şi internaţională în care drepturile şi libertăţile expuse în prezenta Declaraţie pot fi pe deplin înfăptuite. Articolul 29 1. Orice persoană are îndatoriri fată de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale. 2. In exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om nu este supus decît numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertaţilor altora şi ca să fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale într-o societate democratică. 3. Aceste drepturi şi libertăţi nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Articolul 30 Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca implicînd pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvîrşi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta Declaraţie
MULTUMIM FOARTE SINCERR DOMNULUI DANIEL DIMITRIU SI REDACTIEI PENTRU ACEST MATERIAL :
IN FINE VOM INTELEGE SI NOI, GOIII PROSTI , CE INSEAMNA SA FII „ANTISEMIT” IN ZIUA DE AZI, PRIN DOCUMENTATIE IN DIRECT DIN SCRIERILE TALMUDICE .
ASA INTELEGEM SI NOI MAI BINE LEGILE SCOASE DE GAYSSOT -FABIUS CONTRA LUI FAURISSON, CACI LEGEA S-A SCOS INITIAL CONTRA LUI, SAU LEGILE LUI VEXLER ETC CU CARE ESTE DAT IN JUDECATA ACTUALMENTE , PATRIOTUL NOSTRU CONDAMNAT PE NEDREPT LA INCHISOARE SI AMENDA, EXTRAORDINAR DE CURAJOSUL SCRIITOR , DOMN COLONEL VASILE ZARNESCU, PENTRU CA A SUSTINUT INTREBARI STIINTIFICE LEGITIME CACI STIINTIFIC FONDATE .
OARE NU E NIMENI SA-I OPREASCA DIN ACEASTA NEDREPTATE ?
CU CE DREPT APLICA EI LEGILE NOAHIDE , ASUPRA CRESTINILOR IN TARA LOR = O INTREBARE PROFUND LEGITIMA .
RECITITI VA ROG LEGILE – DE FAPT ACESTEA SUNT DOAR O PARTE DINTRE ELE, CACI SUNT CATEVA ZECI, DUPA CATE MENTIONEAZA ALTE SURSE , SI DATI-NE O PARERE CA SA INTELEGEM SI NOI, LA CE VIITOR SA NE ASTEPTAM INTR-O TARA CRESTINA .
„La 16 octombrie [2004], președintele Bush a semnat legea actului global de revizuire a antisemitismului, menit să forțeze întreaga lume să nu fie niciodată critică față de evrei, indiferent de acțiunile lor.
„Acest act instituie un departament special în cadrul departamentului de stat al Statelor Unite pentru a monitoriza antisemitismul global, care urmează să raporteze anual congresului.
„Acest act definește o persoană ca fiind antisemită dacă susține oricare dintre următoarele credințe:
~ Orice afirmație, „că comunitatea evreiască controlează guvernul, mass-media, afacerile internaționale și lumea financiară”.
~ Expresia „puternic sentiment anti-Israel”.
~ Exprimarea „criticii virulente” a liderilor israelieni, din trecut sau din prezent. Departamentul de stat oferă un exemplu în acest sens când o zvastică este prezentată într-un desen animat care denunță comportamentul unui lider sionist trecut sau prezent.
~ Orice critică a religiei evreiești sau a liderilor religioși sau a literaturii sale, cu accent pe Talmud și Cabala.
~ Orice critică a guvernului și congresului Statelor Unite pentru că se află sub influența nejustificată a comunității evreiești-sioniste, care ar include organizații evreiești, cum ar fi Comitetul pentru afaceri publice americano-israeliene (AIPAC).
~ Orice critică a comunității evreiești-sioniste pentru promovarea globalismului sau ceea ce unii numesc „Noua Ordine Mondială”.
~ Punerea oricărei vina pe liderii evrei și pe adepții lor pentru incitarea crucificării romane a lui Hristos.
~ Citând orice fapt care ar putea diminua în vreun fel cifra, „șase milioane”, a victimelor holocaustului.
~ Susținând că Israelul este un stat rasist.
~ Făcând orice pretenție că există o „conspirație sionistă”.
~ Oferind dovezi că evreii și liderii lor au creat comunismul și revoluția bolșevică în Rusia.
~ Făcând „declarații disprețuitoare despre evrei”.
~ Afirmând că evreii neascultători spiritual nu au dreptul biblic de a ocupa din nou Palestina.
~ Aducerea oricărei acuzații de implicare a Mossad în atacul din 11 septembrie.
Și acum, haideți să intrăm în conștiința legilor lui Noahide, lucru pe care acest blog îl expune de câțiva ani.
„Toți israeliții vor avea o parte în lumea viitoare. Goiimii, la sfârșitul lumii, vor fi predați îngerului Duma și trimiși în iad ”. ~ Zohar, Shemoth, Toldoth Noah, Lekh-Lekha.”
“Academia Română trebuie neapărat să se pronunțe cu privire la existența sau inexistența holocaustului”
…
Dupa ce elimina jidanii de acolo: au ‘jde mii de academii pe unde vor, da-n primul rand in Israel – religiosi sau nu… nu are relevanta ca – oe la spate – sint “una”!
Cine (dintre ei) a stiut a spus: romanii au protejat jidanii.
Putini au platit pentru raul facut de multi dintre ei, asa ca nu se poate face o balanta fara a arata ca jidanii au fost agresorul, sabotorul, instigatorul si asasinul romanilor.