Ce fericiți am fost, dar n-am știut

Incorect Politic
Aprilie 22, 2020

CE FERICIȚI AM FOST, DAR N-AM ȘTIUT
 ( Marius Mihai Coșerariu)

 Ce fericiți eram și ce bogați
 Și ne-ntâlneam cu toții-n sărbători,
 Bunici, părinți, nepoți, surori și frați,
 Ne bucuram de viață și de flori!
 
>>> Mergeam pe stradă liberi și zâmbeam
>>> Și alergam cu pletele în vânt,
>>> În brațe ne luam și ne iubeam
>>> Și Soarele zâmbea peste pământ.

 Ce bine mai era și-aveam de toate
 Și dragoste și dreptul la sărut,
 Și liniște, credință, libertate,
 Cât de frumoși eram, dar n-am știut!

>>> Prin parcuri se plimbau îndrăgostiți,
>>> Ținându-se de mână, fără teamă,
>>> Prin cafenele, oameni fericiți,
>>> Dar n-am știu, ori n-am băgat de seamă.
 
Duminica-n Biserici era plin
 De oameni credincioși până-n pridvor,
 Ce se rugau la Cer, cu har divin,
 Cântând smeriți cu îngerii în cor.

>>> Dar astăzi, iată, stăm închiși în case,
>>> Să ne-apărăm de viruși inventați,
>>> În amintirea zilelor frumoase,
>>> Când nu știam cât eram de bogați.
 
Distanța dintre noi e tot mai mare,
Iar dorul de cei dragi e un calvar,
Trăim închiși, ca într-o închisoare,
 Zâmbim la geamuri, dar zâmbim amar.

>>> Ne plângem soarta cruntă-n izolare,
>>> Carantinați între pereți de gheață,
>>> Vorbim timizi prin masca protectoare
>>> Și așteptăm o nouă dimineață.
 
Ce fericiți am fost, dar n-am știut,
 Zadarnic regretăm, dar e târziu,
 Acum privim cu jind către trecut,
 Iar Cerul pare tot mai cenușiu.