Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Februarie 2, 2020

Episodul Ditrău

Ditrău este un sat liniștit din centrul României, unde trăiesc unguri.

Există o asemănăre între Ditrău și Detroit. De nume.

Există și o diferență. În cantitatea de negrotei.

Detroit este un oraș care a cunoscut o teribilă scădere a nivelului de trai.

 

Fără vreun motiv bun, concret și pragmatic, “influenceri” indignați sau voci din presă insistă ca oamenii din satul Ditrău să primească imigranți negrotei și să-și țină gura.

Motivele oferite sunt famfleuri abstracte, clișee ca toleranța și ‘valorile europene’.

FIRESCUL

Oamenii din Ditrău nu-s proști. Au cercetat, s-au informat, și-au prezentat punctul de vedere într-o adunare populară și au avut, în final, câștig de cauză.

Sătenii au acționat din timp pentru a nu sfârși ca cei din localitățile occidentale, unde ordinea socială este pusă în pericol de persoane de culoare cu tendințe infracționale.

Negrotei din Baltimore

Iată ce au zis sătenii.

Hotnews:

Revolta de la Ditrău: “O să ne trezim că un sfert din case sunt locuite de oameni de culoare” / “Nu avem nevoie sa vină străini de la cinci mii de kilometri, că să ne înveţe cum să facem o pâine” / “Nu suntem rasiști”

Timp de peste două ore, localnicii din Ditrău (Harghita), convocați de primar ca să dezamorseze scandalul izbucnit în comună după angajarea celor doi brutari din Sri Lanka, au încercat să-și justifice revolta prin teama că în câțiva ani se vor trezi că “un sfert din casele din comună vor fi locuite de oameni de culoare“, ei invocând inclusiv “pericolul foarte mare de contaminare cu coronavirus”, scrie Agerpres într-un reportaj realizat acolo.

[…]

La începutul şedinţei, primarul Puskás Elemér, cel care a moderat discuţiile şi la iniţiativa căruia a fost organizată întâlnirea, s-a adresat oamenilor şi i-a îndemnat să se roage, iar cei prezenţi, alături de preotul catolic Bírók Károly, au rostit “Tatăl Nostru”.

După acest moment, primarul a fost atât de emoţionat încât a început să plângă şi a fost nevoie ca altcineva să preia, pentru scurt timp, microfonul. Avea să spună, la finalul dezbaterii, că este ziua lui şi că s-a emoţionat când i-a văzut pe localnici rugându-se, dar şi pentru că spera ca totul să se termine în linişte. “Plânge numai omul care are inimă”, îl încurajează un localnic, în aplauzele celorlalţi.

Peste 20 de persoane s-au înscris la cuvânt, unii solicitând să vorbească de mai multe ori, iar majoritatea luărilor de poziţie, timp de mai bine de două ore, au făcut referire la faptul că patronul brutăriei nu le oferă muncitorilor salarii decente şi că atitudinea lui faţă de angajaţi lasă de dorit. Unii au spus că au lucrat la respectiva fabrică şi şi-au povestit experienţele personale, susţinând că munceau mult mai multe ore decât erau pontaţi, că nu li se plăteau orele suplimentare sau că patronul s-ar fi purtat cu ei ca şi cum ar fi fost sclavi.

O justificare a celor care susțin imigrația este lipsa forței de muncă, se folosesc de această idee pentru a angaja străini care se vînd ieftin.

Patronii spun că au nevoie de imigranți pentru că nu mai găsesc muncitori români și unguri, iar chinezul, indianul, vietnamezul sau singalezul va fi de acord să lucreze pe un salariu minim aici, oricum mai mulți bani decât ar fi primit în India.

Revolta populară din Ditrău a fost în special îndreptată împotriva unui patron care în goana sa după profit a uitat ce înseamnă omenia.

“Am lucrat patru ani la fabrică. Nu găseşte (patronul – n.r.) lucrători pentru că nu sunt trataţi ca oameni, nu sunt plătiţi, nu plăteşte ore suplimentare. (…) Mi-am pierdut sănătatea din cauza orelor suplimentare, am fost luată cu ambulanţa. Eu am lucrat şi 22 ore, e păcat că nimeni nu vorbeşte despre asta.”, afirmă o localnică.

Conform  ActiveNews, Mai mulți angajați ai brutăriei au povestit experiența lor și au spus că au fost angajați cu 4 sau 6 ore, dar a lucrat, în realitate, mult peste 8 ore. „Am intrat la lucru la ora 16 iar a doua zi la ora 14 încă eram la brutărie, iar patronul nici măcar nu mi-a mulțumit, nu am fost plătiți corespunzător”, a spus o femeie din Ditrău.

Cazul acestuia nu e singular. Ne arată una dintre cauzele exodului celor șase milioane de români plecați în străinătate.

Pe tot cuprinsul țării sunt firme unde se lucrează în condiții nedemne, cu salarii din care nici în 20 de ani nu-ți permiți o casă cu banii jos, fapt care a determinat milioane de români să ia calea pribegiei.

Iar primarul îi încurajează pe oameni să spună tot ceea ce au pe suflet, pentru ca “problema să nu fie prezentată dintr-o altă perspectivă”.

De la microfon se adresează oamenilor şi preotul catolic Bírók Károly, cel în jurul căruia s-au adunat miercuri oamenii şi au mers la sediul primăriei, afirmând că nu au nevoie de migranţi în sat şi că nu vor să li se impună o altă cultură.

“Oamenii nu sunt angajaţi, sunt refuzaţi şi suntem revoltaţi că proprietarii firmei nu ne vor pe noi, ci pe oamenii pe care îi aduc din străinătate, din depărtare. Noi nu suntem apreciaţi, iar ei sunt supraevaluaţi şi acesta nu e o rezolvare. E un conflict care trebuie rezolvat (…). Trebuie să fim trataţi ca oameni, nu ca obiecte, ca o sursă de venit. Şi nici străinii nu trebuie trataţi ca o sursă de venit, ci ca oameni”, a spus preotul catolic Bíró Károly.

“După ce trec patru-cinci ani ne trezim că un sfert din casele din Ditrău sunt locuite de oameni de culoare”

De la microfon s-au auzit şi nemulţumiri legate de faptul că localnicii au fost catalogaţi drept rasişti, unii sintre ei susţinând că ar trebui ca cei care au făcut aceste afirmaţii să-şi ceară scuze.

De asemenea, oamenii i-au luat apărarea preotului Bíró Károly, despre care Arhidieceza Romano-Catolică de Alba Iulia a spus că s-a implicat într-un conflict care îi depăşeşte competenţele, susţinând că ei l-au rugat să-i reprezinte şi că acesta nu are nicio vină.

Chiar dacă cei mai mulţi vorbitori au acuzat condiţiile grele de muncă de la fabrică, faptul că salariile nu sunt suficient de mari sau că patronul nu se poartă frumos cu angajaţii, au fost şi persoane care s-au referit la cei doi muncitori singalezi de la care a izbucnit acest conflict în comunitate.

“Să presupunem că şi alţi întreprinzători vor aduce câte şase muncitori la noi în sat, pentru câţiva ani. Trec doi ani, vor cere să se stabilească aici şi o să-şi aducă familiile şi după ce trec patru-cinci ani ne trezim că un sfert din casele din Ditrău sunt locuite de oameni de culoare. De asta ne temem noi, nu doar de cei doi sri- lankezi, ci de consecinţe, trebuie sa ne gândim bine la consecinţe că nu este vorba doar de ziua de mâine sau poimâine, este vorba de viitorul nostru, viitorul copiilor şi a nepoţilor noştri”, afirmă o femeie.

O opinie asemănătoare a avut şi un tânăr care a susţinut că nu are o problemă cu cei doi bărbați din Sri Lanka, ci că va fi o problemă “dacă vor mai veni alţi 100 de oameni”, iar un alt bărbat a spus că “nu avem nevoie sa vină străini de la cinci mii de kilometri, ca să ne înveţe cum să facem o pâine”.

Un alt “pericol” semnalat de o femeie în vârstă, care ssusține că a lucrat peste 30 ani în microbiologie, este cel legat de faptul că în sat ar putea fi adus coronavirusul de către muncitorii din Nepal, care ar urma să fie angajaţi la brutărie.

“Vreau să atrag atenţia asupra pericolului răspândirii virusului, pentru că toţi oamenii vin acasă de unde este focarul virusului. Şi el (patronal fabricii – n.r.) aduce din Nepal, acum, cinci muncitori, de unde e focarul. A scris şi Wikipedia că China are graniţă comună cu Nepalul şi acolo au fost doi morţi deja. Numai un singur om să aducă virusul, că eu am lucrat în microbiologie şi ştiu ce înseamnă, un singur om să fie bolnav, duce pâinea peste tot în ţară, este un pericol foarte mare”, a spus femeia.

Tot ea a dat asigurări că în acest caz nu este vorba de rasism, chiar dacă mai sunt “un om sau doi care sunt puţin duşi de cap”, ci de faptul că patronul se poartă cu angajaţii foarte urât.

“Ne-am adunat pentru că oamenii sunt foarte nemulţumiţi că există brutăria asta în comună, clădită din bani europeni şi patronul (…) nu dă salariu decent, muncesc foarte mult, câteodată şi 24 ore, dacă sunt bolnavi nu ia în considerare, asta am auzit de la oameni şi se poartă foarte urât. Eu cu câinii, acasă, nu mă port aşa, să ştiţi, cum se poartă el cu oamenii de aici şi de asta nu găseşte oameni care să lucreze la el”, a susţinut localnica.

[…]

Patronii fabricii de pâine din Ditrău, cea mai mare din Bazinul Gheorgheni, nu au participat la forum, în ciuda faptului că prezenţa lor a fost solicitată insistent de cei prezenţi, dar au trimis comunităţii o scrisoare în care, printre altele, şi-au cerut scuze pentru că nu i-au anunţat din timp pe localnici că vor aduce angajaţi străini.

De asemenea, patronii au anunţat că îi vor muta pe cei doi muncitori într-o altă etapă a procesului de producţie, directoarea fabricii de pâine, Köllő Katalin, declarând ulterior presei că a primit mai multe semnale de la localnici legate de faptul că nu ar avea o problemă cu muncitorii sri-lankezi, dar că nu vor să atingă pâinea.

Lecțiile Rasiștilor

Când o firmă se confruntă cu nemulțumirea vocală a clienților, patronul cedează, își cere scuze și/sau concediază pe angajatul problemă.

De cele mai multe ori se întâmplă în cazul în care un angajat este “rasist”, iar o gloată de activiști de stânga fac plângeri și zgomot până patronul îl dă afară pentru a nu prejudicia imaginea companiei. Acum metoda este folosită împotriva unei firme care a adus imigranți în țară, un exemplu sublim de justiție poetică.

Oamenii din Ditrău s-au trezit la timp și au actionat ferm, reușind să-și protejeze comunitatea. Doar printr-un spirit combativ s-au putut face auziți. Mereu pe ofensivă, localnicii continuă să pună presiune pe reprezentanți. O omunitate își impune punctul de vedere prin acțiuni de protest și boicot economic.

Localnicii din Ditrău nu mai cumpără deloc pâinea produsă de fabrica din comună

Între timp, localnicii din Ditrău nu mai cumpără deloc pâinea produsă de fabrica din localitate, chiar dacă recunosc că e cea mai bună, fapt care a dus la scăderea profitului firmei cu 30%.

Boicotul economic funcționează de fiecare dată.

Patronii pragmatici nu-și vor risca afacerea pentru a impune politici neomarxiste. Decât dacă pe patron îl cheamă Ștefan Mandachi, la care ne vom referi mai jos.

Inversarea valorilor

Emulând presa din occident, O(r)bservatorul scrie “Ura a învins în Ditrău“.

În Biblie, profetul Isaia ne atenționează că în vremurile din urmă oamenii vor zice răului bine şi binelui rău; vor numi lumina întuneric şi întunericul lumină; vor socoti amarul dulce şi dulcele amar! Privind acestea cu ochi de văzut,  în loc de “Ura a învins în Ditrău”, discernem “Firescul a biruit în Ditrău!”.

Observatorul:

Ura a învins în Ditrău, satul din Harghita unde a pornit o adevătă răscoală împotriva a doi sri-lankezi, angajaţi la o brutărie.

Patronul le-a cerut scuze localnicilor şi i-a scos pe străini de pe linia de producţie. Într-o dezbatere aprinsă, oamenii au cerut ca sri-lankezii să nu mai… atingă pâinea care ajunge în casele lor.

A fost deschis un dosar penal pentru instigare la ură şi discriminare, după ce, în şedinţa cu scântei, s-au făcut referiri inclusiv la culoarea pielii. Mahinda şi Piumal au fost mutaţi într-o a treia localitate. Mai marii statului nu intervin în disputa locală. 

CNCD s-a autosesizat în privința primarului, nu și a locuitorilor.

Din câte s-a scris în presă, se pare că poliția a început o anchetă penală, nu este clar dacă în urma vreunei plângeri sau din proprie inițiativă.

ActiveNews:

În paralel, Inspectoratul de Poliție Județean Harghita anunță că a deschis un dosar penal, în cazul Ditrău, pentru infracțiunile de incitare la ură sau discriminare, după ce miercuri aproximativ 200 de localnici s-au adunat în fața primăriei, nemulțumiți că o fabrică de pâine din localitate a angajat doi muncitori din Sri Lanka.

Deocamdată infracțiunea este cercetată in rem, așa a fost înregistrată, urmând ca aceasta să aibă, e posibil, (…) un suspect, doi, zece sau chiar mai mulți sau poate niciunul. Important este să clarificăm toate cauzele, toate împrejurările, toate detaliile și toate aspectele legate de acest caz”, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, inspectorul Gheorghe Filip.

El a adăugat că, potrivit Codului penal, pedeapsa pentru această infracțiune este de la șase luni la trei ani de închisoare sau amendă, în funcție de hotărârea instanței.

Observator:

Niciunul din oficialii de la judeţ prezenţi în sală nu a întrerupt tirada.

(Bende Sandor, deputat de Harghita): Eu nu am observat tendinţe xenofobe. 

(Reporter): A făcut referire şi la culoarea pielii. Nu v-am văzut să vă ridicaţi şi să spuneţi că nu e o abordare corectă, că nu contează ce culoare a pielii avem.

(Bende Sandor): Astăzi, aici, a trebuit cumva aplanat conflictul. Da, într-adevăr, nu m-am ridicat. Acum îmi dau seama că… s-a… Da…aşa cum spuneţi dumneavoastră.

Nu toți politicienii sunt Dorin Florea, cei mai mulți cedează ușor la buleala jurnaliștilor. Buleală în sensul de bullying. Reporterul le induce un sentiment de rușine față de normalitate, să-i determine să-și pună cenușă în cap și să se pocăiască în fața altarului corectitudinii politice.

De la sri-lankezi, localnicii au trecut la patronul fabricii de pâine. Foşti angajaţi ai brutăriei l-au acuzat că i-a exploatat şi nu le-a plătit ore suplimentare. În plus, când au auzit însă că alţi nouă străini urmează să fie angajaţi acolo, au explodat din nou. Au venit cu alte argumente.

(Localnic): De asta am vorbit şi eu, că urmează să mai vină nepalezi şi m-am documentat puţin pe internet, pe Wikipedia şi m-am speriat.

(Reporter): De ce?

(Localnic): Pentru că sunt cu graniţa comună cu China. În China ştiţi care e situaţia. Omul este purtător de virus. Aduce boala.

[…]

KOLLO KATALIN, reprezentanta brutăriei: Propunerea noastră a fost ca cei doi brutari calificaţi, pentru liniştea localnicilor, să fie puşi într-o altă etapă a producţiei şi deocamdată, să ne ajute lângă cuptoare. De foarte multe ori am fost atacaţi de faptul că ei nu au probleme cu persoanele respective, dar totuşi să nu atingă pâinea lor.

Până la urmă satul a învins. Mahinda şi Piumal au fost scoşi de pe linia de producţie. Mai mult, reprezentanţii brutăriei le-au cerut scuze localnicilor printr-o scrisoare.

În fapt, ce s-a întâmplat în aceste zile este incredibil, dar adevărat. Episodul Ditrău are un final fericit. Satul a învins.

Satul a învins!

Ne-a furnizat un modus operandi pentru alte localități și comune din țară. Un precedent care poate fi aplicat la nivel de comună în fiecare județ.

Satul Ditrău ne-a arătat că se poate.

Dar oamenii tot nu sunt mulţumiţi. Luni, vor trimite o petiţie la brutărie cu alte noi cerinţe. După Avocatul Poporului, şi Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării s-a autosesizat în acest caz.

NEFIRESCUL

Un afacerist și activist politic, Ștefan Mandachi, a condamnat reacția localnicilor din Ditrău, declarând că și-ar vinde afacerea dacă ar fi pus să renunțe la cei doi negrotei.

Observator:

Afaceristul sucevean Ștefan Mandachi, cunoscut după ce a construit primul metru de autostradă din Moldova, s-a oferit să-i angajeze pe cei doi muncitori din Sri Lanka ce au dat naștere la o adevărată răzmeriță în Ditrău.

După revolta localnicilor din comuna harghiteană, cei doi brutari au fost mutați într-o altă localitate și se află în prezent sub supravegherea Poliției Locale.

“Eu dacă eram în locul patronului de la Ditrău nu aș fi renunțat la cei doi străini pentru nimic în lume. A fost laș, deși cine știe ce nebuni l-au presat… Știa cu ce probleme ne confruntăm noi antreprenorii, dar a tăcut. Eu preferam să închid restaurantul, să vând afacerea, să fac revoluție, dar n-aș fi renuțat la cei doi brutari. Nu pentru că sunt eu bun la inimă, ci ca o formă de protest împotriva Statului care a alungat toți românii peste granițe. I-a hăituit și pe angajați și pe patroni, până a rămas țărișoara golită”, a scris Ștefan Mandachi pe Facebook.

Dacă toată populația României ar fi ca sătenii din Ditrău, pe lângă faptul că restaurantele domnului Mandachi ar da faliment, acesta ar fi nevoit să își ceară scuze public. Se plânge că românii au fost alungați, dar ar închide un restaurant pentru doi negrotei. Declarații făcute pentru a-și etala virtutea, a arăta cât este tolerant, deschis la minte și revoltat împotriva celor care sunt medievali în gândire. Imaginea pe care o propagă este de paragon al dreptății sociale, care nu suportă ura și nici discursul de ură, dar, paradoxal, urăște rasiștii. După cascadoria cu metrul de autostradă, acum are un nou val pe care să alunece în lumina reflectoarelor.

“Îi angajez eu ca brutari în orice restaurant de-al meu, cu riscul să pierd clienții sau să provoc răscoale. Ei să pună degetul pe hartă, avem locații în toată țara, îi pun șef de producție la panificație și postez poze cu mine și cu ei în locație. Cât despre cei 300 de inși care țipă înverșunați… mă șochează, Doamne ferește, Doamne păzește, nu mi-am imaginat că mai pot vedea astfel de scene în 2020! Sper să pot să mă abțin, deși nu cred…”, a mai scris afaceristul.

Doamne ferește ca localnicii  să fie înconjurați de semeni, nu de străini. Doamne ferește că au instinct rasial, se gândesc la viitor și doresc să-și păstreze comunitatea omogenă…..în 2020?!

“P.S. O să deschid cât de curând o franciză în Sfântu Gheorghe. Vor fi străini acolo, s-a priceput? Deși nu erau planificați! Asta ca să știe nebunii cu gândire feudală și să ne evite. Am voie să respect legea în țara mea, nu?”, a conchis Mandachi.

De fiecare dată…

Prin antagonismul unor provocatori ca Ștefan Mandachi(foto) se ajunge la polarizarea societății.

Cu toate astea, sătenii și-au îndeplinit scopul în ciuda tuturor obstacolelor.

Scandalul din Ditrău este departe de a se fi încheiat. Angajarea a doi migranţi la o brutărie din comună a provocat un val de indignare printre localnici, iar proprietarii casei în care au fost cazaţi iniţial cei doi migranţi ar fi primit ameninţări telefonice că li se va da foc la case, dacă îi mai găzduiesc pe cei doi migranţi.

Nu se știe dacă amenintările sunt reale, deseori se trimit amenințări “rasiste” sau “antisemite” prin telefon tocmai pentru a avea apoi cu ce să se victimizeze. Dacă sunt adevărate, e de înțeles în legitimă apărare. Prin aducerea unor popoare de cultură diferită, siguranța localnicilor și nivelul lor de trai este periclitat. Aceștia au transmis un mesaj puternic și emoțional; nu ne atingeți pâinea!

Cazaţi iniţial la Ditrău, județul Harghita, cei doi muncitori au fost mutaţi în Lăzarea, o comună învecinată, unde ar fi avut din nou parte de amenințări. Ulterior, bărbații au fost mutaţi iar, la Gheorghieni, unde locuiesc în prezent, fiind păziţi de Poliţia Locală.

Înafară de Mandachi, alogenul Jakubinyi Gyorgy, manager financiar și înalt inchizitor al lui Satana, a condamnat preotul din Ditrău pentru solidaritatea sa cu enoriașii.

ActiveNews:

Mandachi nu e singurul care a luat atitudine împotriva majorității și în favoarea minoritarilor.

Jakubinyi György, administratorul Arhiepiscopiei catolice de Alba Iulia, a emis vineri un comunicat în care condamnă faptul că preotul Bíró Károly din Ditrău și-a manifestat solidaritatea față de credincioșii maghiari, revoltați de prezența imigranților în comuna lor.

„Din nefericire Bíró Károly, preot al comunei Ditrău, s-a implicat într-un conflict care îi depășește competența și care nu corespunde cu punctul de vedere al bisericii noastre. Poziția Bisericii Catolice în acest caz este clară: fiecare trebuie să beneficieze, fără discriminare, de dreptul de a munci, fie că e bărbat sau femeie, băștinaș sau imigrant, sănătos sau infirm. A-l primi pe cel străin e important și pentru că nu trebuie să uităm: ca oameni, cu toții suntem, din mila lui Dumnezeu, venetici pe acest pământ.

Atragem atenția locuitorilor din Ditrău, dar și din alte comunități, să aibă în vedere caritatea, toleranța și virtuțile creștine. Iar preoții noștri să-și înțeleagă poziția ca fiind indispensabilă pentru liniștirea spiritelor, nu pentru îndemnul pe calea urii și a conflictului”, a declarat vineri prelatul catolic Jakubinyi György, citat de Radio Cluj.

Din fericire, nici șantajul iudeo-creștin nu mai funcționează la capacitate maximă.

Imagine surprinsă într-o biserică catolică din Londra.

Concluzia

Locuitorii din Ditrău ne-au arătat că pot respinge imigranți fără referendum, fără hârtii, doar prin voință și acțiune.

EVZ:

Acum trei ani, cei 2.200 de locuitori, din care 300 sunt milionari, ai satului elvețian Oberwil-Lieli, una dintre cele mai bogate așezări din Europa, au refuzat cota de imigranți repartizată de Guvern.

Comunitatea de elvețieni a ales prin referendum să nu accepte 10 imigranți sirieni repartizați, să plătească o amendă de 200.000 de lire sterline, dar să fie lăsată în pace. Și a fost lăsată.

Culmea, nici în Elveția, unde funcționează cea mai democratică democrație, n-au scăpat oamenii de o amendă pentru că și-au exprimat voința populară în mod liber și democratic.

Nu există ură împotriva negroteilor în Ditrău, nu este vorba de Ku Klux Klan, sătenii nu sunt nici naziști, nici supremasiști. Pur și simplu nu au încredere în niște străini să le atingă pâinea.  E firesc, nici eu n-aș avea. Avem tot dreptul, iar planeta e destul de mare încât negroteii pot să meargă altundeva și să atingă alte pâini, dar nu ale noastre.

„Noi nu îi vrem aici. Atât de simplu este. Am muncit din greu pentru traiul nostru și avem un sat frumos pe care nu îl vrem distrus. Noi nu suntem potriviți pentru a primi imigranți. Ei nu s-ar integra aici!” a declarat presei un localnic.

Firescul se află unde s-a aflat dintotdeauna, într-un sătean, în țăranii care au instincte sănătoase și înțelepciune simplă.

“Rasiștii” din Ditrău ne-au învățat lecții importante. De noi depinde să le punem în aplicare.

Vigilență, voință, acțiune

Activism militant pentru păștrarea omogenității comunității locale

Dacă locuiești într-o comunitate rurală și afli că urmează să primiți imigranți, vorbește pe rând cu fiecare vecin despre despre pericolul bolilor asiatice, despre obiceiurile bizare ale altor culturi străine (arată poze cu chinezii care mănâncă supă de lilieci, căini, etc. poze cu obiceiul barbar african de circumcizie la femei, șamd.), despre infracționalitatea ridicată a negrilor (arată exemple cu imigranți din Franța, Anglia, cu no go zones din Suedia) și despre ideea respingătoare a metisajului.

Majoritatea sătenilor încă sunt sănătoși la cap și nu vor fi de acord ca fiica lor să se căsătorească cu un negru.

Agită-i pe oameni întru trezire.

Ditrău ne-a creat precedentul.

Occidentul și-a pecetluit soarta, Suedia și-a pecetluit soarta.

România și Ungaria încă pot fi salvate.

Satul Ditrău