Ce Este Feminismul? Feminismul Este o Mizerie

MNR
Incorect Politic
Iulie 30, 2018

Valul al doilea (1960 – 1990)

În mod ironic, definiția de baza a feminismului militează pentru egalitate economică, politică, socială și personală. Dar asta este de domeniul trecutului, momentan se caută obținerea supremației femeilor și denigrarea bărbaților, mai ales a heterosexualilor. Valul al doilea de feminism o să înceapă radicalizarea femeilor și agresarea bărbaților, făcând tot posibilul să le suprime acestora drepturile.

Margaret Sanger, feministă de seama, căsătorită cu un evreu, a fost cea care a militat pentru crearea unei pastile care să blocheze sarcina, afirmând că aceasta este singuraa cale pentru crearea acelei egalități. Ea l-a plătit pe Gregory Pincus, om de știință evreu să creeze această pastilă. Acesta avea deja renumele de *om de știință nebun* după anumite experimente extrem de ciudate, iar cariera să la Harvard era pusă sub semnul întrebării, așa că, având nevoie de bani, a acceptat.

Pincus a ales să facă echipă cu un catolic cu tendințe homosexuale, John Rock, refuzând să lucreze cu evrei pentru a nu atrage ura față de aceștia. La începutul anilor ’60, această pilula era deja distribuită la milioane de femei din SUA. Această pastilă era extrem de necesară pentru feminismul din al doilea val, deoarece oferea femeilor posibilitatea de a face sex cu cine doresc fără să se teama de sarcină și fără să aibă copii care să le umbrească posibilitatea unei cariere.

(Gregory Pincus)

Feminismul din al doilea val se remarcă și prin ideile sale extrem de bine teoreticizate și bazate pe o încrengătura dintre neo-marxism și doctrina psiho-analitică, așa că s-a început asocierea subjugării femeilor cu capitalismul, patriarhatul, heterosexualității și promovarea rolului femeii ca soție și ca mamă (exact după modelul lui Beauvoir).

Se începe diferențierea sexului și a genului, primul fiind considerat biologic, iar cel de-al doilea un consimțământ social care variază de la cultură la cultură de-a lungul timpului.

Al doilea val al feminismului a avut un boom în anii ’60 și ’70, fiind direct legat de mișcarea hippie și de mișcări pentru drepturi civile, mișcări pentru acceptarea minorităților.

Nouă Stânga se năștea, și odată cu ea, începea celebra revoluție sexuală.

Mișcarea feministă începea radicalizarea.

Dacă primul val al feminismului a fost condus de femei heterosexuale, și din pătură de mijloc, sau de sus, al doilea val al feminismului atrage multe femei de culoare și din țări aflate în dezvoltare, astfel a luat naștere ideea că rasa, clasa și genul au la bază același tip de opresiuni (din nou idei marxiste promovate de Beauvoir).

A luat naștere și termenul de eco-feminism, bazat pe ideea că femeile sunt conectate cu planeta și cu ciclurile lunii, astfel este de la sine înțeles că vor lupta pentru mediu. Așa a început și celebrul activism al mediului, intens promovat de stânga, care ne-a oferit minciună după minciună: o nouă eră glaciară (anii ’70), ploi acide (anii ’80), subțierea stratului de ozon (anii ’90), încălzirea globală (anii 2000), toate acestea fiind extrem de profitabile și folosite pentru creerea unor noi taxe.

(Betty Friedan)

În 1963, Betty Friedan (o marxistă ascunsă și jidancă) a publicat *Misticul feminin*, care avea ca idee de bază existența insuportabilă cauzată de statutul de casnică, întreaga carte bazându-se pe interviuri fictive (nu au putut fi găsite niciodată femeile intervievate) cu femei dar și pe niște date absurde dintr-un studiu a lui Alfred Kinse, *Comportamentul sexual al femeii* în care se afirmă că în anii ’50, femeile aveau deja relații extraconjugale și avorturi. Friedan a afirmat că în toate interviurile pe care le-a condus, nu a întâlnit nici o casnică fericită cu viață ei.

Feministele știu cum să planteze dubiu legat de fericire și scop în viața femeilor, le inoculează ideea că bărbații sunt într-un anumit fel, că înșală și că le desconsideră.

Ea merge mai departe și compară viața casnicelor cu viața deținuților din taberele de concentrare naziste.

În 1966, Friedan a devenit președinta Organizației Naționale pentru Femei.

(Betty Friedan și Organizația Națională a Femeilor)

O altă acțiune serioasă a militanților feminiști a fost în SUA în anii 1968 și 1969, când s-a manifestat în Atlantic City împotriva concursului Miss America. Această acțiune a fost organizată de NYRW (New York Radical Women), un grup extremist, care era de părere că Organizația Națională pentru Femei nu a făcut destule.

Protestul a constat într-o parodiere a concursului și a concurentelor, mimându-se o paradă a vacilor, degradantă și care încerca să denunță obiectificarea femeilor în societatea patriarhală. Tot acești militanți au ținut propriul lor concurs unde au încoronat că Miss America o oaie.

Când 5000 de feministe au încercat să organizeze un protest pașnic la Capitol, în Washington, pentru a-și arăta dezacordul față de războiul din Vietnam, NYRW le-a distrus protestul și s-a infiltrat cu pancarte pe care scria *Moartea tradiționalismului feminin* și *Nu plânge, rezistă* (Însăși întreagă mișcare rezist este o creație jidănească ce a fost folosită de activiștii de stânga în anii 60 pentru a protesta împotriva guvernului și a războiului din Vietnam și care a fost preluată desigur de feminiști, ajungând să fie utlilizată în zilele noastre de neo-hippioții de stânga, ce au protestat pentru mediu, împotriva Wall Street, și au ajuns din păcate până la noi în țară, unde ONG-uri finanțate de organizații globaliste au perimat protestele și au început radicalizarea).

NYRW a fost în anii 70 ceea ce FEMEN este în zilele noastre.

La început, mișcările feministe au fost ignorare, fiind considerate destul de neimportante, atenție sporită acordându-se mișcării Puterea Neagră, a negroteilor și susținătorilor acestora, și mișcării împotriva războiului din Vietnam, dar asta s-a schimbat după greva masivă organizată în 1970 de Organizației Naționale pentru Femei, greva femeilor pentru egalitate.

Din 5 principale activiste și lidere ale acestei greve, 4 erau jidove, Betty Friedan, Bella Abzug, Gloria Steinem and Bess Myerson.

(((Gloria Steinem)))

Zeci de mii de femei au ieșit pe stradă să manifesteze, doar în New York au fost prezente peste 50 de mii. Pancarte cu *Nu ultiliza fierul de călcat cât greva este încă caldă* sau *Nu găti cina, înfometeaza un șobolan* sau *Femei ale lumii, uniți-vă* (trimitere directă la expresia comunistă) au fost purtate cu mândrie de feministe.

După ce NYRW s-a disipat în 1969, una dintre fostele lidere a format WITCH (Women’s Internațional Terrorist Conspiracy from Hell – grupul internațional terorist conspiraționist din iad).

Membrele se îmbrăcau numai în negru și în general aveau că ținte târgurile de mirese și tinerele mirese în ziua nunții.

Altă fracțiune s-a regrupat în Redstockings (Ciorapii roșii – referire clară la comunism), această nouă grupare fiind condusă de două femei jidove, Shulamith Bath Shmuel Ben Ari Feuerstein și Ellen Willis.

*Femeile sunt o clasa oprimată. Opresia noastră este totală, afectând toate aspectele vieții noaște. Suntem exploatate ca obiecte sexuale, ca incubatoare, ca servitori domestici, ca muncă ieftină. Suntem considerate ființe inferioare, singurul nostru scop fiind acela de a îmbunătății viețile bărbaților. Umanitatea noastră este negată. Comportamentul nostru prescris este întărit de amenințarea violenței fizice.*

Așa sună o parte din manifestul lor, care nu face altceva decât să concluzioneze că toți bărbații au oprimat femeile.

Shulamith a publicat Dialectul sexului: un caz pentru revoluția feministă, unde, printre propagande de tot felul, a comparat nașterea cu *căcarea unui dovleac*.

Spre bătrânețe ea a trăit însă din ajutor social și a murit în obscuritate, trupul său fiind descoperit la mai bine de o săptămâna după moarte, când vecinii au raportat mirosul insuportabil autoritaților.

Betty Friedan, împreună cu alți doi evrei, Bernard Nathanson și Lawrence Lader a înființat Liga Pentru Avort, și au organizat propagandă masivă pentru acceptarea și normalizarea avortului, la sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70.

În 2005, într-un interviu, Bernard Nathanson a declarat cu mândrie cum au reușit să convingă media că avortul era o cauză nobilă, sofisticată și progresivă. Acum avortul este una dintre principalele metode contraceptive în societatea vestică.

Gloria Steinem s-a făcut cunoscută pozând în Playboy ca unul dintre iepurași. În 1968 ea s-a radicalizat după ce a luat parte la adunări organizate de RedStockings, și a pus bazele revistei Ms. unde, în prima publicație a prezentat poveștile a 53 de femei cunoscute, care recunoșteau că au avut avort.

Au urmat cărți după cărți de îndoctrinare feministă, care înoculau idei bolnave și normalizau avortul. Cărți care ponegreau imaginea bărbaților.

Cărți care denigrau familia. Apoi seriale și filme care făceau același lucru. (industria filmelor din SUA a început să fie ușor-ușor acaparată de evrei începând din 1911, până atunci aparținând în totalitate protestanților anglo-saxoni).