A Fost Iisus Hristos Iudeu?

Haiduc
Incorect Politic
August 6, 2018

 

A fost Iisus Hristos iudeu?

 

Ce s-ar întâmpla dacă Iisus ar fi fost descendent din tribul israelit al lui Iuda, după cum scrie Scriptura că El este? Ei bine, desigur că este, pentru că Scripturile nu mint. Dar dacă evreii de astăzi NU sunt din seminția lui Iuda, din seminția lui Benjamin sau Levi? Atunci, cum ar putea să fie Iisus evreu? Răspunsul este destul de simplu, Iisus nu este evreu, deoarece oamenii cunoscuți azi ca evrei nu sunt ai lui Iuda. Biblia in sine ne spune acest lucru.

Din acest motiv, Iisus însuși a spus bisericii din Smirna, în Apocalipsa 2:9:

9. Ştiu necazul tău şi sărăcia ta (dar eşti bogat) şi batjocurile din partea celor ce zic că sunt iudei şi nu sunt, ci sunt o sinagogă a Satanei.

Tocmai în caz că nu este înțeles, Iisus a spus și bisericii din Filadelfia, în Apocalipsa 3:9:

9. Iată că îţi dau din cei ce sunt în sinagoga Satanei, care zic că sunt iudei şi nu sunt, ci mint; iată că îi voi face să vină să se închine la picioarele tale şi să ştie că te-am iubit.

În conformitate cu Hristos Însuși, deci, cei ce se numesc evrei în acest moment nu sunt evrei „adevărați”, ceea ce înseamnă că nu sunt de fapt din tribul lui Iuda. Dar cum poate fi asta? În primul rand, vom vedea că Pavel din Tars este de acord cu Hristos, iar evenimentele pe care Sfântul Apostol Luca le-a consemnat în Faptele Apostolilor, capitolul 26, au trecut de fapt cu aproximativ 35 de ani înainte ca Ion să scrie Apocalipsa.

În Faptele Apostolilor, capitolul 26, în timp ce Pavel s-a adresat regelui Irod Agrippa alII-lea, el a vorbit despre promisiunea Evangheliei și a spus:

6. Şi acum sunt dat în judecată pentru nădejdea făgăduinţei pe care a făcut-o Dumnezeu părinţilor noştri.
7. şi a cărei împlinire o aşteaptă cele douăsprezece seminţii ale noastre, care slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi şi noapte. Pentru această nădejde, împărate, sunt pârât eu de iudei! (cei ce se numesc iudei dar nu sunt).

Potrivit lui Pavel, deci, promisiunile în Hristos  sunt pentru „cele 12 triburi ale noastre”, adica cele 12 triburi ale copiilor lui Israel. Dar evreii, pe care Pavel îi menționează ca entitate distinctă și în afară de cele doisprezece seminții, s-au opus acestei promisiuni și prin urmare, dacă au făcut-o, făceau acuzații împotriva lui Pavel. Nu veți găsi prea multi așa-numiți preoți sau pastori care predică acest pasaj din Fapte.

Pentru Pavel din Tars, cele 12 triburi nu sunt evrei, iar evreii nu sunt cele 12 triburi. De aceea, Pavel a trimis un mesaj al Evangheliei către națiunile Europei, pentru că acolo se aflau cele 12 triburi. Dar aceasta este cu totul altă poveste, pe care o voi explica într-un articol separat.

Un pasaj din Biblie în care se clarifică puțin confuzia este în Romani, capitolul 9. Iată câteva extrase:

1. Spun adevărul în Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfânt, îmi este martor
2. că simt o mare întristare şi am o durere necurmată în inimă.
3. Căci aproape să doresc să fiu eu însumi anatema, despărţit de Hristos, pentru fraţii mei, rudele mele trupeşti.
4. Ei sunt israeliţi, au înfierea, slava, legămintele, darea Legii, slujba dumnezeiască, făgăduinţele,
5. patriarhii, şi din ei a ieşit, după trup, Hristosul, care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!

Așadar, Pavel este preocupat de „rudele sale după trup”, cei care sunt cu adevărat israeliți, iar aici se roagă pentru ei.

El este întristat că mulți dintre ei nu l-au acceptat încă pe Hristos, deoarece pentru ei sunt promisiunile, legământurile și alte lucruri care ar trebui asociate cu creștinismul. Pavel continuă:

6. Dar aceasta nu înseamnă că a rămas fără putere Cuvântul lui Dumnezeu. Căci nu toţi cei ce se coboară din Israel sunt Israel
7. şi, măcar că sunt sămânţa lui Avraam, nu toţi sunt copiii lui Avraam, ci este scris: „În Isaac vei avea o sămânţă, care-ţi va purta numele.”

Aici este evident că nu toată lumea din Israel, care pretine a fi un israelit, sau în acel moment cel puțin un iudeu („evreu”), sunt descendenți legitimi ai lui Isaac. Pavel continuă:

8. Aceasta înseamnă că nu copiii trupeşti sunt copii ai lui Dumnezeu, ci copiii făgăduinţei sunt socotiţi ca sămânţă.

Promisiunea a fost făcută lui Isaac, care a fost disprețuită de fiul său Esau și prin urmare a fost moștenită de celălalt fiu al său, Iacob. Oamenii din Iudeea pretindeau că sunt iudei, iar ei nu erau. Ei au ținut eticheta „Israel”, dar nu au fost copiii făgăduinței, după cum Pavel spune:

9. Căci cuvântul acesta este o făgăduinţă: „Pe vremea aceasta Mă voi întoarce, şi Sara va avea un fiu.”
10. Ba mai mult; tot aşa a fost cu Rebeca. Ea a zămislit doi gemeni numai de la părintele nostru Isaac.

Și Rebeca a fost mama lui Iacob și a lui Esau și după cum explică el aici, a avut și o promisiune. Pavel arată cum Scriptura distinge între Iacob și Esau:

11. Căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă şi nu făcuseră nici bine, nici rău – ca să rămână în picioare hotărârea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamă –,
12. s-a zis Rebecăi: „Cel mai mare va fi rob celui mai mic”,
13. după cum este scris: „Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urât.”

Deci Dumnezeu așa a ales și a promis moștenirea lui Iacob chiar înainte de a se naște cei doi fii. Mai târziu, în Scriptură a fost confirmat în mai multe rânduri că Iacob a fost cel ce a primit promisiunile, iar Esau a fost exclus.

Pavel îi compară pe Iacob și pe Esau pentru că „nu sunt toți israeliți, care sunt ai lui Israel”, iar el explică că se datorează faptului că multi dintre ei sunt din Esau, sunt edomiți și nu israeliți până la urmă. Din același motiv, Hristos le spusese în Ioan 10:26:

26. Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v-am spus, nu sunteţi din oile Mele.

Hristos nu le-a spus niciodată dușmanilor Săi că nu sunt oile Lui pentru că nu L-au crezut. Mai degrabă, El le-a spus exact invers, că nu L-au crezut pentru că nu erau oile lui.

Dacă evreii sunt din Esau și dacă Hristos este din seminția lui Iuda, atunci cum ar putea Hristos să fie evreu?

În Ioan, capitolul 8, vedem următorul schimb de replici între Iisus și acești evrei, începând cu versetul 32, unde Hristos vorbește:

32. veţi cunoaşte adevărul , şi adevărul vă va face slobozi.
33. Ei I-au răspuns: „Noi suntem sămânţa lui Avraam şi n-am fost niciodată robii nimănui. Cum zici Tu: ‘Veţi fi slobozi’?”

Israeliții se considerau întotdeauna ca fiind în robie în Egipt. Adevărații iudei se considerau ca fiind în robie în Babilon. În timp ce edomiții erau supuși Israelului pe vremea lui David și a lui Solomon, farisieii, în mod evident, nu au recunoscut aceste lucruri. Continuăm:

34. „Adevărat, adevărat vă spun”, le-a răspuns Isus, „că oricine trăieşte în păcat este rob al păcatului.
35. Şi robul nu rămâne pururea în casă; fiul însă rămâne pururea.
36. Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi.

Copiii lui Israel sunt eliberați de robia păcatului lui Hristos, așa cum a explicat Pavel în mod frecvent, și după cum a explicat și Ioan în lung în prima sa epistolă. Altfel, nu există nici o provăduire pentru păcat după Hristos. Continuând cu Ioan8:37, unde Hristos spune:

37. Ştiu că sunteţi sămânţa lui Avraam, dar căutaţi să Mă omorâţi pentru că nu pătrunde în voi cuvântul Meu.

Nu l-au crezut, după cum a explicat El, pentru că nu erau oile Lui.

Singurii iudei care ar fi sămânța lui Avraam și totuși nu sunt adevărații israeliți, sunt descendenții lui Esau, ai edomiților, precum și ai fiului canaanitului lui Iuda Shelah și al ismaeliților. Istoria și Scriptura demonstrează că edomiții se aflau în Iudeea în acel moment și în număr mare și că au luat legile si obiceiurile iudeilor. Există, de asemenea, dovezi în Scriptură pentru prezența unor oameni care au fost descendenți și din alte grupuri, dar acestea sunt grupurile principale, iudeii israeliți și iudeii edomiți. În primul secol, Iudeea a fost o provincie romană cu rase diferite, și nu cu adevărat o descriere etnică.

Celebrul Geograf, Strabo, a spus că edomiții au fost „amestecați” cu iudeii și că „s-au alăturat iudeilor și au împărtășit aceleași obiceiuri cu el” (Strabo, Geografie, Cartea 16, capitolul 2 [16.2.34]).

Istoricul iudeu de la sfârșitul primului secol, Flavius Josephus, furnizează toate detaliile istorice ale declarației ui Strabo. În Ezichiel, capitolul 35, versetul 10, vedem o profeție pe care Esau ar lua pentru sine țările lui Israel și Iuda, după ce poporul a fost deportat de asirieni și babilonieni.

Înregistrările clasice ne spun că acest lucru s-a întâmplat într-adevăr. Apoi, unde a discutat despre perioada dinastiei Hașmoneilor, numită Macabei, care a condus Iudeea de la aproximativ 156 î.Hr până la vremea lui Irod în jurul 36 î.Hr, Josephus descrie cât de mulți dintre ei au convertit cu forța la iudaism pe toți edomiții, a ceea ce ulterior au devenit, cunoscut sub numele de Iudeea.

În Antichități, Cartea 13, de la linia 257, Josephus a descris modul în care marele preot Ioan Hyrcanus, ceva timp în jurul anului 125 î.Hr, a forțat convertirea și tăierea împrejur a edomiților din Dora, Marissa și împrejurimile lor, unde Josephus a spus că „au fost în continuare considerate a fi iudaice”.

Apoi, în aceeași carte despre Antichitățile lui Iosif, de a linia 393, vedem întinderea mult mai mare a convertirii Edomitei din jur și a altor popoare neisraelite la iudaism, care a avut loc în timp ce Alexandru Janneus a fot mare preot și rege, între 103 și 76 î.Hr. Aici, Josephus descrie convertirea a cel puțin 30 de orașe și orașe diferite în acest moment, multe dintre ele fiind locuite de edomiți și alți canaaniți.

Cei ce studiaza Vechiul Testament ar trebui să înțeleagă că canaaniții erau un popor blestemat de Dumnezeu și ca Esau și-a pierdut cu adevărat dreptul de naștere pentru că luase soții canaanite.

Din acest moment, edomiții au ajuns în cele din urmă să domine tot Ierusalimul și Iudeea, inclusiv Templul, pe care îl aveau sub control deplin până la vremea lui Hristos. Irod era un edomit, așa cum atestă și Iosif și a început să-și numească proprii colegi și partizani în funcții din Templu. De aceea, poziția de preot este adesea deosebită de leviți în Noul Testament.

De aceea, Hristos, în Ioan capitolul 8, a recunoscut că erau din sămânța lui Avraam, pentru că erau într-adevăr descendenți ai lui Esau. Că nu erau israeliți este mărturisit de amândoi în același capitol în care Hristos le-a spus că sunt copii diavolului, acel prim ucigaș Cain, și în Ioan 10:36, unde Hristos le-a spus „Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v-am spus, nu sunteţi din oile Mele.”.

Nu erau oile Lui pentru că nu erau israeliți, ci edomiți.

Revenind la Ioan capitolul 8, în versetul care urmează, Hristos neagă faptul că acești „iudei” au o origine comună cu Sine Însuși:

38. Eu spun ce am văzut la Tatăl Meu şi voi faceţi ce aţi auzit de la tatăl vostru.”
39. „Tatăl nostru”, I-au răspuns ei, „este Avraam*.” Isus le-a zis: „Dacă aţi fi copii ai lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.
40. Dar acum căutaţi să Mă omorâţi pe Mine, un om, care v-am spus adevărul, pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n-a făcut.
41. Voi faceţi faptele tatălui vostru.” Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii născuţi din curvie; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.”

Esau s-a căsătorit cu fiicele canaanitelor, ale hitiților și amestecarea raselor este numită curvie în Noul Testament (Iuda 1:7-8, 1 Corinteni 10:13). Imașelitele și copiii lui Shela au fost, de asemenea, amestecate în aceeași maniera. În deceniile anterioare lui Hristos, multe din semințiile lui Iuda se amestecau și cu acești oameni. În timp ce acești „iudei” au negat-o, ei au fost într-adevăr produse ale curviei. Aici, in acest schimb de replici între Hristos și jidani, avem o împlinire a profeției găsită în Maleahi capitolul 2, în special versetul 11, unde spune:

7. Căci buzele preotului trebuie să păzească ştiinţa, şi din gura lui se aşteaptă învăţătură, pentru că el este un sol al Domnului oştirilor.
8. Dar voi v-aţi abătut din cale, aţi făcut din Lege un prilej de cădere pentru mulţi, şi aţi călcat legământul lui Levi, zice Domnul oştirilor.
9. De aceea şi Eu vă voi face să fiţi dispreţuiţi şi înjosiţi înaintea întregului popor, pentru că n-aţi păzit căile Mele, ci căutaţi la faţa oamenilor, când tălmăciţi Legea.
10. N-avem toţi un singur Tată? Nu ne-a făcut un singur Dumnezeu? Pentru ce dar suntem aşa de necredincioşi unul faţă de altul, pângărind astfel legământul părinţilor noştri?
11. Iuda s-a arătat necredincios, şi în Iuda şi la Ierusalim s-a săvârşit o urâciune; fiindcă Iuda a spurcat ce este închinat Domnului, ce iubeşte Domnul, şi s-a unit cu fiica unui dumnezeu străin.
12. Domnul va nimici pe omul care a făcut lucrul acesta, pe cel ce veghează şi răspunde, îl va nimici din corturile lui Iacov, şi va nimici pe cel ce aduce un dar de mâncare Domnului oştirilor.

Meleahi a fost un profet al celei de-a doua perioadă a Templului, iar cartea sa de profeție a prezis-o despre Ioan Botezătorul, precum și despre Hristos însuși. Maleahi capitolul 2 este prin urmare, în întregime relevant pentru lucrarea lui Hristos. Este posibil ca acești „iudei” să fi fost descendenți de la Avraam, dar pentru că nu erau adevărați israeliți, Hristos le-a spus „Cuvântul meu nu încape în voi”. Apoi continuă să le spună că sunt ticăloși:

42. Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-aţi iubi şi pe Mine, căci Eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu; n-am venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis.
43. Pentru ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvântul Meu.
44. Voi aveţi de tată pe diavolul şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.
45. Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi.

Acesta este motivul pentru care Pavel i-a comparat pe Iacob și Esau în referire la Iudeea în Romani capitolul 9, iar în Evrei capitolul 12, Pavel l-a descris pe Esau ca pe un „fornicator sau o persoană profană” pentru că era un amestecător de rase și nu avea urmași legitimi.

În timp ce unii dintre farisei, care erau, practic, o sectă politică și religioasă, erau într-adevăr israeliți, mulți nu au fost. Însă marii preoți și cea mai mare parte a „bandei” care au condus templul pe întreaga perioadă de la moartea primului Irod până la distrugerea Ierusalimului nu au fost fariseii, ci Saduchei, un grup pe care Isus nu l-a adresat niciodată direct, decât dacă L-au acostat. Saducheii au fost și cei mai consistenți adversari ai lui Pavel și ai celorlalți apostoli. Deci, deși nu se poate imagina că toți adversarii lui Hristos erau de aceeași minte sau origine, vorbind cu conducătorii templului, pe care Ioan i-a numit „evreii” din capitolul 10 al Evangheliei sale, Isus le-a spus:

26. Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v-am spus, nu sunteţi din oile Mele.

După cum tocmai am explicat, Iisus nu le-a spus evreilor că nu sunt oile Lui pentru că nu L-au crezut. Asta predică bisericile confesionale și au greșit. Iisus le-a spus evreilor că nu L-au crezut pentru că nu erau oile Lui! Cu alte cuvinte, evreii care s-au opus lui nu au fost poporul lui Israel pentru care a venit Iisus.

Ulterior Pavel ne spune în Romani, așa cum am mai descris deja, că nu toți oamenii din Israel erau de fapt din Israel. Deci vedem de ce acești oameni nu au fost oile Lui și vedem de ce Hristos ne-a spus mai târziu în Apocalipsa că există „aceia care spun că sunt iudei și nu sunt, ci sunt sinagoga lui Satana”.

Pe măsură ce Pavel a arătat constant în epistolele sale, iudeii care l-au acceptat pe Hristos au devenit una cu greci care l-au acceptat pe Hristos și și-au pierdut identitatea de evrei. Iudeii care au fost oile Lui au auzit vocea Lui și, în cele din urmă, și-au pierdut identitatea ca iudei, devenind creștini. Evreii de astăzi sunt descendenți din toți acei evrei care l-au respins pe Hristos, care nu au fost oile Lui în primul rând.

Deci cum ar putea Iisus să fie evreu?

A insista că Iisus este evreu ca acești evrei moderni este ca și cum ai crede că părinții fondatori Americii erau negri, deoarece majoritatea locuitorilor actuali din Washington DC, Philadelphia și restul orașelor majore sunt astăzi negri. Pot exista unii albi la Washington sau Baltimore sau Atlanta chiar acum, dar nici asta nu îi face negri. La fel, Iisus nu era evreu. El a fost un om din seminția lui Iuda, iar evreii de astăzi nu sunt din seminția lui Iuda.

*

 

Notă S.C.: Dați o geană peste Colonel rtg. Vasile I. Zarnescu_-_Cuvantul evreu trebuie scos din uz , există diferențe semnificative între cuvintele “iudeu, evreu, jidan și israelit”.