Nulas Mail
Incorect Politic
Noiembrie 23, 2017
Ferentari, 2017. Un ghetou total uitat de autorități. În ultimii 27 de ani, în acest loc de pierzanie o singură fundație încearcă imposibilul: să le dea copiilor rromi o șansă la normalitate. Să îi învețe carte, să le schimbe destinul. Cât de mult te poate îmbogăți școala când te-ai născut la polul sărăciei bucureștene? Marea evadare din Ferentari s-ar putea face prin educație?
Aceasta este introducerea tentativei eșuate de a fi reporter a uneia de la postul de propagandă digi24.
Un minidocumentar jelindu-i pe țigani.
…
Nicoleta, de 18 ani, elevă, povestește: „A fost primul meu an în care am rămas repetentă. Rămăsesem repetentă din cauza la comportament. Nu prea mă înţelegeam cu nimeni, nu îmi plăcea de nimeni, mă certam cu toată lumea, mă băteam cu toată lumea…”
Habet are 14 ani. Și el e elev, și el are o poveste: „Spărgeam geamurile la lume, vandalizam maşinile, băteam lumea..nu ştiu, nu puteam să mă descarc”.
Toate aceste delicte au o singură explicație: nenorociții ăia de români rasiști nu i-au învățat algebră.
…
Un copil nu poate să-şi aleagă părinţii şi nici ţara sau cartierul în care se naşte.
Corect. Dar poate oricând să se mute înapoi in Pakistan.
Iar dacă ai avut neşansa să te naşti rrom în Ferentari, trebuie să înfrunţi suspiciunea celor care te judecă după culoarea pielii.
Fiind țigan, vei fi judecat dupa culoarea pielii de către alți țigani.
Acum câteva zile veneam de la Basarab…fusesem, am făcut un film… şi mai trebuia să înregistrăm nişte chestii şi am luat tramvaiul 1 să vin spre acasă. Şi la un moment dat s-au suit nişte copii de etnie rromă… ţigani… s-au suit în tramvai şi au început să se înjure, să se îmbulzească, să se împingă în lume, să facă mişto de lume.
Și eu care credeam că au început să discute despre existențialismul german in viziunea lui Nietzsche.
Îmi aduc aminte de începuturile mele aici, când am venit în Ferentari urmărit de aceleaşi preconcepţii ca telespectatorii dumneavoastră, cum că aceasta zonă este o zonă neagră a Bucureştiului. Mare mi-a fost supriza să văd că problema era la mine şi nu la copii”, spune George Goriţă, coordonator la Clubul de Educaţie Alternativă.
Un labagiu exotic se arată.
Da, George, problema e la noi. Nu la ei.
Pur şi simplu cred ca problema rezidă în faptul că nu comunicăm suficient despre noi. Cine suntem noi, cine este celălalt, cine sunteţi voi, haideţi să ne cunoaştem mai bine şi să vedem că suntem oameni, să observăm că asemănările dintre noi sunt mult mai mari decât deosebirile. Ce facem e să organizăm nu neapărat dezbateri cât activităţi concrete în care copiii şi adulţii se descoperă unul pe altul”, arată Florin Botonoagă, preşedinte al Policy Center for Roma and Minorities.
Sună a ceva ce Gregorian Bivolaru ar propune.
Copiii din Ferentari se confruntă cu violenţa[…]
Copiii din Ferentari inițiază violența. Te-am corectat eu aici.
Din textul ăsta mizerabil aflăm că Mercedesa si Ronaldinio au dat-o amândoi pe teatru. Țiganii au jucat mereu teatru.
N-aveau de ce să nu joace și acum.