Home / Educativ / Naționalismul în Basarabia

Naționalismul în Basarabia

Alecu
Incorect Politic
Martie 9, 2019

Naționalismul în Basarabia

Basarabia, pentru cei ce încă nu cunosc, este numele dat teritoriului situat între râul Prut și Nistru de către Impreriul Rus.

Până la 1812, Basarabia era în trupul Țării Moldovei, iar dacă nu s-ar fi realizat tratatul din București, acest pământ ar fi luat parte la Mica Unire din 1859, sub egida ultimului domnitor român, Alexandru Ioan Cuza.

Condamnată la 106 ani de suferință și subjugare din partea imperialismului rus, aceasta, conform unui mecanism sever, a fost supusă procesul de deznaționalizare, întrucât meleagurile românești au servit ca o sursă de investiții pentru ariviștii de toate naționalitățile din Imperiul Rus, precum : găgăuzii, ucraienii, rușii, bulgarii și nu în ultimul rând, jidanii.

Acest secol a fost marcat de exploatarea băștinașilor români, cu scopul de a satisface doleanțele funeste ale migranților.

În cele din urmă, politică rusească își atinge apogeul, încât limba română în biserici și școli este ratificată ca una ilegală, iar orice părere disidentă se soldează cu excomunicare, sechestrare de avere, întemnițare, pedepse analoage cu cele de caracter stalinist.

Revoluția bolșevică a creat o perioadă de instabilitate în Imperiul Rus, iar acest lucru a permis consolidarea unor mișcări naționale, care au format un număr de redacții de ziare pan-românești, precum “Basarabia” sau “Românul”. Acest fapt a trezit conștiința națională prin rândurile românilor din partea dreaptă a Prutului, iar rezultatul final a fost Marea Unire din 27 martie 1918.

Visul românilor de pretutindeni a fost realizat, iar perioada dintre 27 martie 1918 și 23 august 1944 a reprezentat epoca de aur pentru neamul nostru.

Cele mai notorii entități, precum Tudor Arghezi, Radu Gyr, Lucian Blaga etc. și-au realizat ascensiunea profesională în această perioada. Totodată atunci se năștea Mișcarea Legionară, care urmă să detroneze masoneria și să introduca printre rândurile tinerilor afecțiunea față de neam și țară.

Ultimatumul dat de comuniști în 26 iunie 1940 a reprezentat un moment critic pentru românii din Basarabia. Rezistența oferită de Antonescu nu a semnificat decât un succes temporar, încât în 1944 Basarabia va urmări cea mai mare oroare pentru neamul sau, oroarea bolșevică.

Soldată cu deportări, foamete organizată și teroare, una dintre cele mai efective politici ale URSS-ului rămânea a fi deznaționalizarea. Implementată odată de către țarul Nicolai I, aceasta urma să prindă amploare în spațiul sovietic.

La obținerea independenței în 1991, autoritățile moldovenești au avut tendințe unioniste, iar unii dintre cei mai mari reprezentați ai acestui curent erau: marele poet Grigore Vieru și Gheorghe Ghimpu, fondator al Mișcării de Eliberare Națională. Acest curent însă, nu s-a bucurat de un mare succes, în consecință a triumfat “baba comunistă”, care l-a ales pe Vladimir Voronin, un ex-NKVD-ist, ca președinte timp de 8 ani(2001-2009).

Acum apare întrebarea:  Mai au oare moldovenii (românii basarabeni) resurse interne pentru a mai fi și naționaliști?

După apropate 200 de ani de deznaționalizare mai există mișcare care poate lua amploare în cadrul acestui stat subjugat și furat?

Răspunsul este simplu, suntem rezultatul proaspăt al propagandei comuniste. Românii din Basarabia se consideră vorbitori de moldovenească și neagă orice tangență cu frații de peste Prut. Noi, iubitorii de neam, NU avem dreptul să comemorăm eroii români, căci astfel devenim “șovini” și “rusofobi”. Trebuie să oferim autonomie ORICĂREI minorități. Căci în caz contrar suntem defăimați de cei ce ne manipulează/ar vrea să ne manipuleze. Suntem agasați de minorități, dar totodată nu ne permitem să ne opunem multiculturalismului, căci diversitatea ne este băgată pe gât de reprezentații UE.

În așa context nu putem vorbi despre o popularitate înaltă pentru mișcările naționaliste, dar ar fi bine să menționez faptul că ele există.

La momentul de față ne confruntăm cu diversiuni și jocuri politice, întrucât există mișcări pseudo-naționaliste, care se axează pe naționalismul moldovenesc, vorbesc acum despre “Urmașii lui Ștefan” și “Voievod Moldova”.

Naționalismul în Basarabia Naționalismul în Basarabia

Aceștia reprezintă opoziția controlată de partidul socialist, carese axeaza pe pupincurismul pentru Putin.

Acum din cele observate de mine, pot spune că “Nouă Dreaptă”(sediul Moldova) și “Tinerii Moldovei” sunt două mișcări independente, care nu sunt manipulate de un oarecare partid și se ghidează exclusiv după exemplele istorice și afecțiunea față de neam și țară.

Naționalismul în Basarabia

Ar fi bine să menționez că există la fel și alt tip de mișcări naționale, însă cu un caracter mai moderat.

Acestea sunt: Partidul Liberal (președinte Mihai Ghimpu, fratele lui G. Ghimpu), Asociația ODIP (președinte Vlad Biletchi) și “Basarbia e România”(președinte George Simion). Aceste organizații însă au un caracter unionist și sunt exclusiv democrate. Nu optează pentru un caracter mai devotat și nu inspiră prea multă încredere pentru naționaliștii militanți.

Ce ar trebui să faci tu, un individ ce ține la neam? Dacă observi decadența socială a românilor de pretutindeni și ai vrea oprești cât de puțin posbil acest proces, urmează pașii de mai jos:

  • Informeaza-te, fii capabil să discerni dintr-o sursă de propagandă și o sursă consecventă. După posibilitate, informează-i și pe ceilalți.
  • Lecturează cât mai multă istorie. Ia exemplul celor care au făcut ceva pentru neam și cunoaste-ți inamicul.
  • Fii intrasigent, nu permite inamicului să te copleșească.

La dispoziția dvs. pun o listă de lecturi, care vă vor întări duhul și convingerile:

  • Pentru Legionari de C.Z.Codreanu
  • Cărticica Șefului de Cuib de C.Z.Codreanu
  • Pragul de piatră de Radu Gyr
  • Înfruntarea jidovilor de Neofit Cavsocalvițiu
  • Naționalismul și menirea sa de Horia Sima
  • Fenomenul Legionar de Nae Ionescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *