Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Noiembrie 20, 2018
Mi-a povestit un prieten o fază tare din anii ’90.
Într-o pădure de lângă o localitate importantă din țară s-au adunat comunități de țigani.
Vă puteți imagina cum era, cocioabe din carton, gunoaie adunate printre arbori, putoare, mizerie și infractori fără scrupule care furau și violau.
Apoi un grup de polițiști justițiari au intervenit…neoficial, înafara orelor de lucru. Complet echipați și cu cagule pe față, justițiarii au descins asupra țiganilor, i-au împrăștiat și au dat foc la cocioabe.
Glorios.
Îmi amintește de un joc pe televizor în care trei polițiști au mers pe cont propriu să pedepsească un sindicat criminal pe care poliția coruptă îl tolera.
Cei trei justițiari au pornit pe străzi cu furie dreaptă, împărțing pumni și picioare nivel după nivel până au ajuns la marele boss, Mr. X., care controla sindicatul și cam tot orașul.
Spoilere mai jos:
Ajuns la Mr. X, ești pus în fața unei alegeri, care devine mai interesantă dacă joci în doi.
Îți propune să devii mâna lui dreaptă.
Dacă acceptă ambii jucători, sunt trași pe sfoară și dați în spate 2 nivele pe care va trebui să le parcurgă din nou. Foarte trează perspectivă, în fond răul niciodată nu te avanseaza, doar te dă în spate.
Dacă un jucător acceptă propunerea și celălalt refuză…ei bine…vă pune să vă bateți. Pe viață și pe moarte.
Iar dacă oferta e refuzată de ambii jucători… începe dansul marțial.
Un joc care mi-a marcat copilăria, are o coloană sonoră relaxantă și o estetică noir, plăcută ochiului.
Una dintre cele mai importante forme de manifestare ale unui tânăr este jocul. Contrar opiniei de la televizor, copiii își trag învățături importante chiar din jocuri.
Iar din Streets of Rage învățăm importanța condiției fizice pentru snopirea răufăcătorilor, dar mai ales importanța caracterului și a principiului dreptății în societatea modernă.
Justițiarii se jertfesc atunci când pornesc pe cont propriu să curețe străzile, riscându-și confortul, serviciul și chiar viața pentru o cauză nobilă.
Cum au făcut Nicadorii. Se spune că ei au fost criminali, asasini, extremiști. Nimeni nu-si pune întrebarea de ce au ales să facă singuri dreptate? Iată răspunsul:
22 Noiembrie 1933 – din ordinul lui I.G. Duca, este ucis la Constanța studentul Virgil Teodorescu de un polițist care trage în el pe la spate, în timp ce lipea afișe electorale. Nici o acțiune juridică nu s-a întreprins contra ucigașului. Din contră. Agentul e ridicat în grad și trimis în altă regiune, pentru a i se pierde urmă.
28 noiembrie – este împușcat de poliție legionarul Niță Constantin, șofer de meserie, pentru că a aruncat o pâine unor tineri baricadați în căminul lor studențesc din Iași, unde protestau, în această formă contra ilegalitatilor săvârșite de guvernul Duca. Ca și în cazul precedent, nu s-a deschis nici o urmărire judecătorească.
La 9 decembrie 1933 este ucis în bătaie de jandarmi, în jud. Vlașcă, țăranul Nicolae Blaianu, pentru că făcea propagandă legionară, în vederea alegerilor în satul său. Ucigașii, ca de obicei nu au avut nimic de suferit
Ziua următoare, cu toate violențele guvernului, legionarii, reușesc să depună listele electorale în 66 de județe. De spaimă că mișcarea să nu se afirme prea puternic în alegeri, așa cum se prezicea, și conform angjamentelor luate în străinătate, I. G. Duca, printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri, dizolvă Mișcarea Legionară. Act neconstituțional. Se ordonă arestarea imediată a tuturor legionarilor.
În noaptea dintre 10-11 decembrie 1933 se săvârșesc arestări masive în toată țara. 12.000 de legionari sunt arestați fără mandate și trimiși în închisori și lagăre de concentrare. Este o adevărată sechestrare în masă a cetățenilor români, pe care o realizează guvernul liberal. La Jilava sunt concentrați intelectualii legionari.
Sunt uciși de poliție: Toader Toma, croitor, Gh. Bujgoli, colonist macedonean din Dobrogea, Fardea și Gh. Negrea din jud. Severin.
De revelionul anului 1933, Victor Iamandi, Subsecretar de Stat la Interne, ordonă din nou arestarea legionarilor. De data această sunt 18.000 cei închiși. Toți intelectualii legionari și prietenii mișcării, în frunte cu Profesorul Universitar Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Dragoș Protopopescu, Radu Gyr, Ion Moța, sunt din nou întemnițați la Jilava. Mii de case sunt percheziționate și răvășite pentru a se găsi dovezi de vinovăție sau arme care nu puteau fi găsite pentru că nu existau. Corneliu Zelea Codreanu este căutat cu disperare de poliție care are dispoziția să îl suprime. Nu îl pot găsi, dar este ucis Sterie Ciumeti, secretarul lui, după ce a fost groaznic schingiuit, pentru a declara unde este Codreanu. Poliția nu scoate nimica de la el. Corpul schingiuit este aruncat într-un lac din apropierea Bucureștiului.
După cum vedeți nedreptățile s-au pus grămadă una peste alta, legile au fost încălcate chiar de către autoritățile care ar fi trebuit să le aplice. În condițiile astea, trei justițiari curajoși au pus capăt prigoanei sângeroase prin pedepsirea vinovatului.
În loc să li se facă statuie cum ar fi meritat, aceștia au fost defăimați în presa jidănească din acea vreme, apoi condamnați la muncă silnică pe viață. Toți ceilalți au fost achitați, în frunte cu Căpitanul. Dar bilanțul acestei crunte prigoane este: 18.000 arestați; 300 legionari îmbolnăviți în închisori; 16 morți.
