Arta Heraldică în Prezent: Ștefan Amatiesei

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Octombrie 16, 2017

Arta heraldică: mărturie a istoriei unui popor.

În România, primele mențiuni referitoare la aspecte de ordin heraldic se întâlnesc la crnicarii moldoveni din secolul al XVII-lea și al XVII-lea: Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin precum și în operele scrise de domnitorul Dimitrie Cantemir. În aceste lucrări sunt întâlnite o serie de legende referitoare la simbolurile heraldice ale capului de bour, corbului, precum și pretinsele armerii ale Daciei (doi lei afrontați).

În Moldova, cea mai veche pecete cunoscută, care include și stemele ținuturilor, este cea a Divanului Cnejiei Moldovei, din perioada 1806–1812, iar primul sigiliu domnesc moldovenesc de acest tip este cel a lui Scarlat Callimachi, alcătuit în urma poruncii date Divanului Țării în 1815, și care a fost executat de Gheorghe Asachi.

Cel mai vechi simbol heraldic păstrat în arhivele românești este o amprentă sigiliară de pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de Vladislav I (Vlaicu Vodă). Deși aflată într-o stare precară de conservare, amprenta sigiliară atârnată, poate fi reconstituită pe baza similarităților cu sigiliul lui Mircea cel Batrân de pe tratatul de alianță cu regele Vladislav al Poloniei, din 1390.^{[5]:p. 47}

În prezent arta heraldică este în declin. Dar nu a dispărut.

Un artist mai puţin cunoscut în mainstream, Ştefan Amatiesei, a desenat o hartă heraldică a României Mari în anticiparea Centenarului Unirii.

Ștefan nu desenează doar heraldică.

 

Lucrările sale sunt deosebit de estetice, plăcute ochiului. Pentru acest motiv probabil că nu va căpăta notorietate internaţională.

În secolul 21 este la modă arta mizeriei, ‘artă’ care glorifică grotescul, urâtul.

Artă modernă.

 

 

Arta lui Ștefan Amatiesei.

Arta estetică revine la modă, iar arta modernă va intra la locul ei în istorie- la tomberon.