Home / Educativ / 96 de ani de la înființarea Mișcării Legionare – Cea mai glorioasă pagină din istoria națională recentă

96 de ani de la înființarea Mișcării Legionare – Cea mai glorioasă pagină din istoria națională recentă

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Iunie 24, 2023

96 de ani de la înființarea Mișcării Legionare – Cea mai glorioasă pagină din istoria națională recentă

Astăzi se împlinesc 96 de ani de la înființarea Mișcării Legionare, mișcare de tineret care a dat întregii lumi vârfuri în toate domeniile, care a generat și capacitat o elită intelectuală în etapa interbelică și care reprezintă cea mai glorioasă pagină din istoria recentă neamului românesc.

Dumnezeu și-a trimis Arhanghelul în Grădina Maicii Domnului, prin persoana profetului-educator Corneliu Zelea Codreanu.

Destinul măreț al neamului a fost zidit cu sânge, lacrimi și jertfe apostolice în ce a urmat a fi Golgota neamului românesc. Prigoanele antilegionare, care continuă și astăzi, asasinările și martirizările servesc drept pildă pentru tineretul de azi.

Pe jertfa leigonarilor s-a construit fundația României de mâine. Fiecare dintre noi avem datoria să continuăm lupta, indiferent dacă vedem sau nu Ziua Biruinței la orizont. Indiferent dacă avem sau nu șanse de izbândă într-o luptă inegală, datoria ne împinge să luptăm pentru ca sacrificiul legionarilor să nu fie în zadar, pentru ca toate eforturile lor să nu rămâne nerăsplătite.

Din sângele lor, curs prin șanțuri, din oasele lor sfinte trebuie să iasă o generație de tineri idealișți, determinați, cu voință de fier și credință nelimitată.

Parte din făurirea unei elite este cultura, vă puteți inspira din baza de date legionară de pe Mișcarea.net, de prin cărțile pe care le găsiți gratuit pe Incorect Politic, la secțiunea de Literatură, de pe site-ul profesorului Ion Coja sau de pe blogul lui Corneliu Munteanu, Mizeria Istoriei. Mai sunt multe alte resurse legionare, dar astea sunt câteva dintre cele principale.

Învățați, munciți și deveniți omul pe care l-a profețit Căpitanul, Românul nou, românul cu calități de erou. Un uriaș în mijlocul istoriei noastre, care să lupte și să biruiască împotriva tuturor dușmanilor Patriei, lupta sa și biruința sa trebuind să se prelungească și dincolo, asupra inamicilor nevăzuți, asupra puterilor răului. Tot ce-și poate imaginea mintea noastră mai frumos ca suflet, tot ce poate rodi rasa noastră mai mândru, mai înalt, mai drept, mai puternic, mai înțelept, mai curat, mai muncitor și mai viteaz, iată ce trebuie să ne dea școala legionară! Un om în care să fie dezvoltate, până la maximum, toate posibilitățile de mărire omenească ce se află sădite de Dumnezeu în sângele neamului nostru.

Acest erou ieşit din şcoala legionară, va şti să facă şi programe, va şti să rezolve şi problema jidănească, va şti să dea şi o bună organizare statului, va şti să convingă şi pe ceilalţi Români; iar dacă nu, va şti să învingă, căci pentru aceasta este erou. Acest erou, acest legionar al vitejiei, al muncii, al dreptăţii; cu puterile lui Dumnezeu înfipte în suflet, va duce neamul nostru pe căile măririi lui.

Filozofii se înclină în fața Căpitanului

Iată ce scria Emil Cioran despre Corneliu Zelea Codreanu:

Înainte de Corneliu Zelea Codreanu, România era o Saharã populatã. Cei aflaţi între cer si pãmânt n-aveau nici un conţinut, decât aşteptarea. Cineva trebuia sã vinã.

Treceam cu toţii prin deşertul românesc, incapabili de orice. Pânã şi dispreţul ni se pãrea un efort.

Ţara nu ne putea fi o problemã decât negativã. În cele mai necontrolate speranţe, îi acordam o justificare de moment ca unei farse reuşite. Şi România nu era mai mult decât o farsã reuşitã.

Te învârteai în aer liber, vacant de trecut si de prezent, îndrãgind dezmãţul dulce al lipsei de menire.

Biata ţarã era o pauzã vastã între un început fãrã mãreţie şi un posibil vag.

În noi gemea viitorul. În unul clocotea. Şi el a rupt tãcerea blândã a existenţei noastre şi ne-a obligat sã fim. Virtuţile unui neam s-au întruchipat în el. România din putinţã se îndrepta spre putere.

Cu Corneliu Codreanu am avut doar câteva convorbiri. Am priceput din prima clipã cã stau de vorbã cu un om într-o ţarã de fleacuri umane. Prezenţa lui era tulburãtoare şi n-am plecat niciodatã de la el, fãrã sã simt acel suflu iremediabil, de rãscruce, care însoţeşte existenţele marcate de fatalitate. De ce n-aş mãrturisi cã o teamã ciudatã mã cuprindea şi un fel de entuziasm plin de presimţiri ?

Lumea cãrtilor mi se descifra inutilã, categoriile inoperante, prestigiile inteligenţei şterse, iar subterfugiile subtilitãţii, zadarnice.

Cãpitanul nu suferea de viciul fundamental al aşa-zisului intelectual român. Cãpitanul nu era “deştept”, Cãpitanul era profund.

Dezastrul spiritual al ţãrii derivã din inteligenţa fãrã conţinut, din deşteptãciune. Lipsa de miez a duhului preschimbã problemele în elemente de joc abstract şi rãpeşte spiritului latura destinului. Deşteptãciunea degradeazã pânã şi suferinţa în flecãrealã.

Dar cuvintele Cãpitanului, grele şi rare, rãsãreau din Soartã. Ele se plãmãdeau undeva departe. De aici, impresia de univers al inimii, de univers al ochilor şi al gândurilor.

Când, în 1934, îi spuneam ce interesantã ar fi expunerea vieţii lui, îmi rãspundea : “Nu mi-am petrecut viaţa prin biblioteci. Nu-mi place sã citesc. Eu stau aşa şi mã gândesc”.

Acele gânduri au urzit rostul nostru. În ele respira natura şi cerul.

Şi când au pornit spre înfãptuire, temelia istoricã a ţãrii s-a zguduit.

Corneliu Codreanu n-a pus problema României imediate, a României moderne sau contemporane. Era mult prea puţin. Nu s-ar fi potrivit nici dimensiunii viziunii sale şi nici aşteptãrilor noastre. El a pus problema în termeni ultimi, în totalitatea devenirii naţionale.

El n-a vrut sã îndrepte mizeria aproximativã a condiţiei noastre, ci sã introducã absolutul în respiraţia zilnicã a României.

Nu o revoluţie a momentului istoric, ci una a istoriei.

Legiunea ar trebui astfel nu numai sã creeze România, dar sã-i şi rãscumpere trecutul, sã insufle absenţa secularã, sã salveze, printr-o nebunie, inspiratã şi unicã, imensul timp pierdut.

Patosul legionar este o expresie de reacţiune în faţa unui trecut de nenoroc. Aceastã naţie n-a excelat în lume decât prin consecvenţa în nefericire. Niciodatã nu s-a dezminţit. Substanţa noastrã este un infinit negativ. De aici pleacã imposibilitatea de a depãşi pendularea între o amãrãciune dizolvantã şi o furie optimistã.

Într-un moment de descurajare i-am spus Cãpitanului :

-”Cãpitane, eu nu cred cã România are vreun sens în lume. Nu e nici un semn în trecutul ei care ar justifica vreo speranţã”.

-”Ai dreptate”, mi-a rãspuns. “Sunt totuşi unele semne”.

-”Mişcarea Legionarã”, adaug eu.

Şi atunci mi-a arãtat în ce fel vedea el reînvierea virtuţilor dace. Şi-am înteles cã între daci si legionari se interpune pauza fiinţei noastre, cãci noi trãim al doilea început al României.

Cãpitanul a dat românului un rost. Înainte de el, românul era numai român, adicã un material uman alcãtuit din aţipiri şi umilinţi. Legionarul este un român de substantã, un român primejdios, o fatalitate pentru sine şi pentru alţii, o vijelie umanã infinit ameninţãtoare. Garda de Fier, o pãdure fanaticã…Legionarul trebuie sã fie un om în care mândria suferã de insomnie.

Eram obişnuiţi cu patriotul de ocazie, gelatinos şi vid. În locul lui apare insul ce priveşte ţara si problemele ei cu o cruntã înverşunare. Este o deosebire de densitate sufleteascã.

Acel ce a dat ţãrii altã directie si altã structurã, unea în sine pasiunea elementarã cu detaşarea spiritului. Soluţiile lui sunt valabile în imediat şi în vesnicie. Istoria nu cunoaşte un vizionar cu un spirit mai practic şi atâta pricepere în lume, sprijinitã pe un suflet de sfânt. Tot aşa, ea nu cunoaşte o a doua mişcare în care problema mântuirii sã meargã mânã în mânã cu gospodãria.

A face isprãvi si a te salva, politicã si misticã, iatã cãrei ierductibilitãţi i-a pus el capãt. Îl interesa, în egalã mãsurã, organizarea unei cantine şi problema pãcatului, comerţul şi credinţa. Nimeni nu trebuie sã uite: Cãpitanul a fost un gospodar instalat în Absolut.

Fiecare credea că-l înţelege. El totuşi scãpa fiecãruia. Depãşise limitele României. Însãşi mişcãrii i-a propus un mod de viaţã care întrece rezistenţa româneascã. A fost prea mare. Înclini uneori a crede cã el a cãzut din conflictul mãrimii lui cu micimea noastrã. Nu este totuşi mai puţin adevãrat, cã epoca de prigoanã a scos la ivealã caractere pe care cea mai încrezãtoare utopie nu le-ar fi putut bãnui.

Într-o naţie de slugi el a introdus onoarea şi într-o turmã fãrã vertebre orgoliul. Influenţa lui n-a articulat numai pe ucenici, ci, într-un anumit sens, şi pe duşmani. Cãci aceştia din lichele au devenit monştri. I-a obligat la tãrie, le-a impus un caracter în rãu. Ei n-ajungeau decât caricaturi infernale, dacã mãreţia Cãpitanului n-ar fi cerut o echivalenţã negativã. Am fi nedrepţi cu cãlãii, dacã i-am considera rataţi. Toţi s-au împlinit. Un pas în plus şi trezeau gelozia Diavolului.

În preajma Cãpitanului, nimeni nu rãmânea cãlduţ. Peste ţarã a trecut un fior nou. O regiune umanã bântuitã de esenţial. Suferinţa devine criteriul vredniciei şi moartea, al chemãrii. În câţiva ani, România a cunoscut o palpitaţie tragicã, a cãrei intensitate ne consoleazã de laşitatea a o mie de ani de neistorie. Credinţa unui om a dat naştere unei lumi, ce lasã-n urmã tragedia anticã a lui Shakespeare. Si aceasta în Balcani !

Pe un plan absolut, dacã ar fi trebuit sã aleg între România şi Cãpitan, n-aş fi ezitat o clipã.

Dupã moartea lui ne-am simşit fiecare mai singuri, dar peste singurãtatea noastrã se ridica singurãtatea României.

Nici un toc sã-l înfig în cerneala nenorocului n-ar putea descrie neşansa ursirii noastre. Totuşi, trebuie sã fim laşi şi sã ne mângâiem. Cu excepţia lui Iisus, nici un mort n-a fost mai prezent printre vii. Avut-am careva vreun gând sã-l fi uitat ? “De aici încolo ţara va fi condusã de un mort”, îmi spunea un prieten pe malurile Senei.

Acest mort a rãspândit un parfum de veşnicie peste pleava noastrã umanã şi-a readus cerul deasupra României.

“Glasul strãmoşesc”, Sibiu, anulVI, nr.10 din 25 decembrie 1940

***

Iată ce scria Mircea Eliade despre Mișcarea Legionară:

“Cred în destinul neamului românesc – de aceea cred în biruinţa Mişcării Legionare. Un neam care a dovedit uriaşe puteri de creaţie, în toate nivelurile realităţii, nu poate naufragia la periferia istoriei, într-o democraţie balcanizată şi într-o catastrofă civilă. Puţine neamuri europene au fost înzestrate de Dumnezeu cu atâtea virtuţi ca neamul românesc. Unitatea lingvistică este aproape un miracol (limba română este singura limba romanică fără dialecte).

Românii au fost cei mai buni creatori de State din Sud-Estul Europei. Puterea de creaţie spirituală a neamului nostru stă mărturie în folclor, în arta populară, în sensibilitatea religioasă. Un neam hărăzit cu atâtea virtuţi – biologice, civile, spirituale – poate el pieri fără să-şi fi împlinit marea sa misiune istorică ? Poate neamul românesc să-şi sfârşească viaţa în cea mai tristă descompunere pe care ar cunoaşte-o istoria, supărat de mizerie şi sifilis, cotropit de evrei şi sfârtecat de streini, demoralizat, trădat, vândut pentru câteva sute de milioane de lei ? Oricât de mare ar fi vina părinţilor noştri, pedeapsa ar fi prea neînduplecată.

Nu pot crede că neamul românesc a rezistat o mie de ani, cu arma în mână, ca să piară ca un laş, astăzi, îmbătat de vorbe şi alcool, imbecilizat de mizerie şi paralizat de trădare. Cine nu se îndoieşte de destinul neamului nostru nu se poate îndoi de biruinţa Mişcării Legionare. Cred în această biruinţă, pentru că, înainte de toate, cred în biruinţa duhului creştin. O mişcare izvorâtă şi alimentată de spiritualitatea creştină, o revoluţie spirituală care luptă, în primul rând, împotriva păcatului şi nevredniciei, nu este o mişcare politică. Ea este o revoluţie creştină. Cuvântul Mântuitorului a fost înţeles şi trăit în felurite chipuri, de către toate neamurile creştine, de-a lungul istoriei.

Dar niciodată un neam întreg n-a trăit o revoluţie creştină cu toată fiinţa sa; niciodată cuvântul Mântuitorului n-a fost înţeles ca o revoluţie a forţelor sufleteşti împotriva păcatelor slăbiciunii cărnii; niciodată un neam întreg nu şi-a ales ca ideal de viaţă călugăria şi ca mireasă – moartea. Astăzi, lumea întreagă stă sub semnul revoluţiei. Dar, în timp ce alte popoare trăiesc această revoluţie în numele luptei de clasă şi al primatului economic (comunismul) sau al Statului (fascismul), ori al rasei (hitlerismul) – Mişcarea Legionară s-a născut sub semnul Arhanghelului Mihail şi va birui prin harul dumnezeiesc.

De aceea, în timp ce toate revoluţiile contemporane sunt politice, revoluţia legionară este spirituală şi creştină. În timp ce toate revoluţiile contemporane au ca scop cucerirea puterii de către o clasă socială sau de către un om – revoluţia legionară are drept ţintă supremă mântuirea neamului, împăcarea neamului românesc cu Dumnezeu, cum a spus Capitanul.

De aceea, sensul Mişcării Legionare se deosebeşte de tot ce s-a făcut până astăzi în istorie şi biruinţa legionară va aduce după sine nu numai restaurarea virtuţilor neamului nostru, o Românie vrednică, demnă şi puternică – ci va crea un om nou, corespunzător unui nou tip de viaţă europeană. Omul nou nu s-a născut niciodată dintr-o mişcare politică – ci întotdeauna dintr-o revoluţie spirituală, dintr-o vastă prefacere lăuntrică. Aşa s-a născut omul nou al Creştinismului, al Renaşterii etc. – dintr-un desăvârşit primat al spiritului împotriva temporalului, dintr-o biruinţă a duhului împotriva cărnii. Omul nou se naşte printr-o adevărată trăire şi fructificare a libertăţii. Cred în biruinţa Mişcării Legionare pentru că cred în libertate, în puterea sufletească împotriva determinismului biologic şi economic.

Cei care vin în Legiune vin pentru că se simt liberi. Instinctele lor de conservare, laşităţile care zac în sufletul fiecăruia, frica – toate acestea sunt înfrânate. Legionarul nu mai e robul determinismului şi al instinctelor biologice. El ştie că “n-are nici un sens”, că “n-are nimic de câştigat” integrându-se în Legiune. Dimpotrivă, ştie că va fi lovit în “interesele” lui, că viaţa va fi mai grea, că poate va intra în temniţe sau poate va da piept chiar cu moartea. Toate “interesele” şi instinctele acestea, care “determină” viaţa fiecărui om, sunt înfrânate prin marele gest de libertate al aderării la Mişcarea Legionară. Se poate spune, fără urmă de paradox, că singurii oameni care cunosc şi trăiesc libertatea sunt astăzi, în România, legionarii.

Cei care nu cunosc Legiunea, ca şi cei care luptă împotriva ei, continuă să vorbească despre “dictatură” şi se miră că tinerii intelectuali aderă cu atâta spontaneitate la o mişcare “fascistă”, în care “personalitatea” este strivită şi libertatea – suprimată. Am avut prilejul să mă ocup altădată de subita admiraţie a oamenilor noştri politici pentru “personalitate”, de teama lor că în România nu se vor mai putea ridica “personalităţile”. Îi întrebam atunci câte “personalităţi” a creat regimul libertăţii democratice. Unde sunt ? Care sunt ? Şi mai întrebam ce-au făcut politicienii noştri pentru oamenii cu adevărat “personalitate” care au ieşit la lumină prin munca, geniul sau talentul lor şi au fost osândiţi la o viaţă de mediocritate şi jertfă.

Ce-au făcut politicienii noştri, din toate partidele, pentru un Lucian Blaga, un Aron Cotruş, un Camil Petrescu, un Perpessicius şi alţii ? Ce-au făcut politicienii pentru generaţia tânără de cărturari, artişti, tehnicieni şi gânditori ? Care este tânărul cu “personalitate” pe care l-a descoperit vreun partid politic şi l-a pus la locul pe care-l merită, i-a dat putinţa să-şi fructifice inteligenţa sau talentul pentru binele obştesc ? Eu ştiu că au fost “descoperiţi” o sumă de afacerişti precoci, secretari “inteligenţi” şi lichele domestice, cu care s-au “întinerit” cadrele partidelor. Apologeţii aceştia de ultimă oră ai “personalităţii” sunt tot atât de ridicoli pe cât sunt de ipocriţi. Le aminteam cu alt prilej că, în cele mai disciplinate şi mai severe ordine călugăreşti catolice, s-au putut înălţa totuşi destule personalităţi.

Un Thomas din Aquino nu seamănă cu un Francis din Assisi, un Bonaventura cu un Francois de Salle. Personalitatea creşte şi rodeşte pretutindeni şi, cu cât e mai severă disciplina, cu atât “personalitatea” se defineşte mai precis. Disciplina nu e totuna cu “dictatura”, cum lasă a se-nţelege ponegritorii Legiunii.

Disciplina creşte şi promovează personalităţile – pentru că orice act de ascultare poate fi un act de comandă asupra ta însuţi, asupra vieţii biologice, care încearcă să te menţină în evaziv, în comoditate, în căldicel. Disciplina te întăreşte pe tine, îţi făureşte personalitatea.

De aceea, cavalerii medievali şi feudali au fost atât de liberi şi de dârji; pentru că juraseră credinţă (“Fides”, “Trust”, “Treve”) unui şef… Cred în biruinţa Mişcării Legionare pentru că cred în dragoste. Dragostea singură preface bestia în om, înlocuind instinctele prin libertate. “Dillige et quod vis fac”, spunea Fericitul Augustin: “Iubeşte şi fă ce vrei !”. Cel care iubeşte cu adevărat e liber. Dar dragostea transfigurează pe om şi libertatea pe care şi-o dobândeşte insul iubind nu va stânjeni pe nimeni, nu va face să sufere pe nimeni.

Legionarii nu sunt numai camarazi, sunt fraţi. Şi este atât de puternic valul de dragoste pe care îl duc pretutindeni cu ei legionarii încât, dacă n-ar fi decât el singur, şi tot ar trebui să nădăjduim în învierea neamului românesc, adică în biruinţa Mişcării Legionare.

Cred în destinul neamului nostru; cred în revoluţia creştină a omului nou; cred în libertate, în personalitate şi în dragoste. De aceea cred în biruinţa Mişcării Legionare, într-o Românie mândră şi puternică, într-un stil nou de viaţă, care va transforma în valori spirituale de universală circulaţie bogăţiile sufletului românesc.”

Iată o cronologie sumară a Mișcării Legionare:

CRONOLOGIE PRIVIND ISTORIA MISCÃRII LEGIONARE
[Apãrutã în Almanahul “Cuvântul” din 1941]

1919

In luna Octombrie 1919, Corneliu Zelea Codreanu se inscrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Iasi.

De la 15 Octombrie 1919 pana la 1 Septembrie 1920, Corneliu Zelea Codreanu a fost pedagog la Scoala de Arte si Meserii din Iasi.

1920

La 9 Februarie 1920, apare ziarul “Garda Constiintei Nationale” de la Iasi. In acest ziar se publica “Crezul socialismului national-crestin”, alcatuit de Corneliu Codreanu si Constantin Pancu.

La inceputul lui Martie 1920, lucratorii comunisti din Iasi facand o greva si arborand steagul rosu la Atelierele Nicolina, Capitanul izbuteste sa potoleasca greva si, facand o manifestatie nationalista, rupe steagul rosu arborand tricolorul.

In zilele de 4, 5 si 6 Septembrie 1920 are loc, la Cluj, primul congres al studentilor din Romania intregita. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenti nationalisti, izbuteste sa impuna congresului hotararea de eliminare a evreilor din organizatiile studentesti.

Lupta impotriva ateismului: in Noiembrie 1920, profesorii Universitatii din Iasi hotarand deschiderea Universitatii fara serviciu divin, Corneliu Codreanu se impotriveste cu un grup de studenti. La 5 Noiembrie, Corneliu Codreanu dimpreuna cu Vladimir Frimu baricadeaza intrarile si inchid Universitatea. Comunistii incearca o contraactiune care este infranta. Universitatea se deschide mai tarziu cu serviciu divin.

1922

La 1 Aprilie 1922, apare in Bucuresti revista bilunara “Apararea Nationala” sub conducerea profesorilor A.C. Cuza si N.C. Paulescu, si avand ca administrator pe Fanica Anastasescu. Revista avea un caracter doctrinar.

La 20 Mai 1922, Corneliu Codreanu desfiinteaza Centrul Studentesc din Iasi si infiinteaza Asociatia Studentilor Crestini. La 27 Mai 1922, Corneliu Codreanu, dimpreuna cu un grup de 45 studenti, semneaza la Iasi Angajamentul de onoare de a lupta impotriva cotropirii evreiesti si pentru instapanirea romanismului. Printre semnatari erau: Gr. Ghica, Ilie Garneata, Ion Blanaru, A. Ibraileanu, Gr. Mihuta, Vladimir Frimu si C. Ghica.

10 Decembrie 1922: delegatii centrelor si societatilor studentesti din tara se intrunesc in congres in marele amfiteatru al Facultatii de Medicina din Bucuresti. Se da semnalul de lupta al miscarilor studentesti. Se alcatuieste o motiune prin care se cere numerus clausus pentru evrei in universitati si se vestejeste actiunea politica a democratiei francmasonice. Manifestatia pe strazile Capitalei tine pana dupa miezul noptii. In cartierul Vacaresti au loc conflicte sangeroase cu evreii. Jandarmii trag focuri de arma. Cad raniti. Se fac

Tot atunci se hotaraste ca 10 Decembrie sa fie declarata sarbatoare oficiala a studentimii.

La 22 August 1923, Corneliu Codreanu s-a inchinat in strada, portile Mitropoliei din Iasi fiind inchise conducatorilor miscarilor studentesti.

La 17 Septembrie 1923, are loc la Campulung (Bucovina) congresul L.A.N.C. organizat de Corneliu Codreanu.

In Octombrie 1923, la Iasi, in casa Butnaru (str. Savescu), Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Garneata, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu si altii au pus la cale un complot pentru pedepsirea ministrilor care au dat drepturi politice evreilor, alcatuind o noua Constitutie.

8 Octombrie 1923: Complotul din Dealul Spirii. Conducatorii Miscarilor Studentesti, dimpreuna cu Corneliu Codreanu, tin o consfatuire in casele lui Nicolae Dragos din str. 13 Septembrie nr. 41, Bucuresti. Se hotaraste impuscarea politicienilor tradatori si a plutocratilor evrei. Sunt arestati si depusi la inchisoarea Vacaresti: Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Garneata, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Dragos, dr. C. Danulescu, Ion Zelea Codreanu.

Fratiile de Cruce au luat fiinta, la 8 Noiembrie 1923, in inchisoarea Vacaresti, prin hotararea lui Corneliu Codreanu. “Fratia de Cruce este un corp de elita a tinerimii avand ca scop suprem de a crea buni ostasi Romaniei de maine”, spunea Corneliu Codreanu.

1924

La 28 Martie 1924, in inchisoarea Vacaresti, Ion I. Mota impusca pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel tradarea.

La 6 Mai 1924, in casele doamnei Constanta Ghica din Iasi (str. Carol 23), Capitanul hotaraste ridicarea Caminului Cultural Crestin.

La 8 Mai 1924, Corneliu Codreanu intemeiaza la Ungheni prima Tabara de Munca din Romania si din Europa , incepand lucrul cu 26 de tineri.

La 21 Mai 1924, se judeca in Bucuresti procesul maiorului Bagulescu, inscenat de mafia liberala. Maiorul Bagulescu fusese inchis la Jilava unde isi facuse sarbatorile Pastelui.

La 31 Mai 1924, Corneliu Codreanu si 50 de tineri, pe cand lucrau la o tabara legionara, la o gradinarie din Iasi, sunt arestati de politie si schingiuiti de politaiul Manciu.

La 3 si 5 Iunie 1924, se tin la Iasi intrunirile de protestare contra nelegiuirilor politaiului Manciu. Tin cuvantari profesorii C. Sumuleanu, A.C. Cuza si altii.

La 10 August 1924, Corneliu Codreanu se logodeste cu domnisoara Elena Ilinoiu.

La 26 Septembrie 1924, se judeca la Bucuresti procesul lui Ion I. Mota care impuscase, in inchisoarea Vacaresti, pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel tradarea complotului din Dealul Spirii. Ion I. Mota este achitat la orele 3 dimineata.

La 25 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu fiind atacat chiar in timpul sedintei, pe cand pleda ca avocat in procesul studentului Comarzan, de la Judecatoria ocolului II din Iasi, il impusca pe politaiul Manciu . Corneliu Codreanu este arestat si, a doua zi, sunt arestati si Ion I. Mota, Ilie Garneata, Tudose Popescu, Radu Mironovici. Corneliu Codreanu isi face inchisoarea la Galata.

La 27 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu este adus la Tribunalul din Iasi cu catuse la maini, pentru confirmarea mandatului de arestare.

La 29 Noiembrie 1924, Ion I. Mota trimite din inchisoarea Galata un memoriu regelui Ferdinand.

1925

In luna Februarie 1925, Capitanul este transportat de la inchisoarea Galata , din Iasi, unde statuse incarcerat la un regim sever de la 25 Octombrie 1924, si transportat la Focsani, pentru judecarea procesului impuscarii lui Manciu.

La inceputul lui Martie 1925, Fanica Anastasescu si Andrei C. Ionescu intemeiaza in Bucuresti primele Fratii de Cruce.

La 20 Mai 1925, incepe la Turnu Severin judecarea procesului lui Corneliu Codreanu pentru impuscarea politaiului Manciu. La 26 Mai, Corneliu Codreanu este achitat.

Dupa procesul de la Turnu Severin, Corneliu Codreanu vine in Bucuresti. Despre acest moment politic, Corneliu Codreanu va scrie urmatoarele: “Cred ca erau peste 50.000 de oameni, cuprinsi de un entuziasm caruia nu-i putea sta nimic in cale. A vorbit profesorul Cuza. Am vorbit si eu. De altfel in toata tara era un curent nationalist asa de puternic incat ar fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea tarii. Treceau nefolosite, in acele zile, cele mai mari momente politice ale acestei miscari, cu care ea nu se va mai intalni niciodata. Profesorul Cuza n-a stiut sa valorifice un mare moment tactic cu care atat de rar se intalnesc miscarile politice. Pentru orice observator obiectiv, cunoscator al luptelor politice, soarta L.A.N.C. a fost pecetluita din acel moment”.(Pentru Legionari, p.251).

La 14 Iunie 1925, Corneliu Codreanu se casatoreste, la Focsani, cu Elena Ilinoiu. “Erau de fata intre 80-100.000 de oameni”, spune Corneliu Codreanu ( Pentru Legionari , p.255).

La 10 August 1925, Corneliu Codreanu boteaza, in judetul Putna, 100 de copii cu numele Corneliu.

La 13 Septembrie 1925, Corneliu Codreanu pune piatra de temelie a = Caminului Cultural Crestin din Iasi, cladit cu bratele tineretului legionar pe locul donat de inginerul Bejan (Rapa Galbena).

1926

In luna Mai 1926, Corneliu Codreanu candideaza la alegerile generale din judetul Putna.

1927

La 18 Mai 1927, Capitanul se reintoarce in tara, dupa ce facuse o calatorie de studii la Grenoble, intovarasit de Ion I. Mota, si reincepe reorganizarea miscarii nationaliste care era faramitata.

La 15 Iunie 1927, Ion I. Mota isi sustine teza in stiinte juridice la Universitatea din Grenoble, avand subiectul La securite juridique dans la Societe de Nations.

La 24 Iunie 1927, se intemeiaza la Iasi, in str. Florilor 26, Legiunea Arhanghelului Mihail sub conducerea lui Corneliu Codreanu.

La 1 Iulie 1927, se cimenteaza cel dintai legamant al legionarilor la Focsani, Bucuresti, Cluj si Campulung.

La 10 Iulie 1927, se tine la Manastirea Neamtului Congresul Conducatorilor Miscarilor Studentesti. Corneliu Codreanu, cu sprijinul lui Fanica Anastasescu, impune punctul de vedere al Legiunii Arhanghelului Mihail.

La 1 August 1927, apare nr. 1 din revista bilunara “Pamantul Stramosesc”, organ al Legiunii Arhanghelului Mihail, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreanu, avand sediul la Iasi, la Caminul Cultural Crestin.

La 18 August 1927, Ion I. Mota se casatoreste cu domnisoara Iridenta Codreanu.

La 15 Septembrie 1927, Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Garneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici publica in revista “Pamantul Stramosesc ” principiile de organizare a Legiunii Arhanghelului Mihail.

Andrei C. Ionescu, fiind insarcinat de Capitan cu organizarea Legiunii Arhanghelului Mihail in Bucuresti, intemeiaza, sub conducerea lui, primul cuib legionar, in Capitala, in luna Octombrie 1927. Din acest cuib faceau parte, chiar de la intemeierea lui: Horia Sima, Ion Belgea, Iordache Nicoara, dr. Iosif Dumitriu si altii. Primele sedinte s-au tinut la Caminul studentesc Sf. Voievozi din Bucuresti.

La 15 Octombrie 1927, s-a incheiat batalia Legiunii, de o luna si jumatate, revista “Pamantul Stramosesc” avand 2586 de abonati.

La 8 Noiembrie 1927, la Iasi, legionarii depun primul juramant pentru a lupta in cadrele Legiunii Arhanghelul Mihail: Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Garneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon, Gh. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghita Antonescu, Emil Eremeiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa Butnaru, Budoiu, I. Tanasache, Stefan Budici, Traian Cotiga. Acestora li se incredinteaza Sacusorul cu Pamant.

8 Noiembrie, ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril este declarata sarbatoare oficiala a Miscarii Legionare.

In Decembrie 1927 se tine, la Oradea Mare, Congresul U.N.S.C.R.

1928

La 10 Decembrie 1928, profesorul Gavanescul primeste de Corneliu Codreanu Sacusorul cu Pamant .

1929

In zilele de 3 si 4 ianuarie 1929, in casele generalului Tarnovschi (str. Asachi nr. 2 Iasi), Capitanul a tinut prima adunare a sefilor de cuib din toata tara.

La 4 ianuarie 1929, se intemeiaza Senatul Legiunii, alcatuit din: Hristache Solomon, general dr. Macridescu, general Ion Tarnovshi, Spiru Peceli, colonel Paul Cambureanu, Ion Butnaru si profesorul Traian Braileanu.

La 20 Ianuarie 1929, Capitanul tine o conferinta la Centrul Studentesc Bucuresti, vorbind despre Generatia Noua.

La 14, 15 si 16 Septembrie 1929, are loc la Manastirea Putna , sub presedentia lui Andrei C. Ionescu, Congresul Asociatiei Studentesti Crestine “Stefan cel Mare”. Acesta este al doilea congres al studentimii romane la Putna, primul fiind acela din anul 1871 organizat de Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu si Ion Slavici. Capitanul este nasul drapelului cu zvastica al asociatiei. Capitanul tine o cuvantare in care termina cu indrumarea: “cartea si carabina”. Profesorul Traian Braileanu rosteste o cuvantare despre problema dictaturii.

In Noiembrie 1929, Andrei C. Ionescu este ales presedinte al Centrului Studentesc Bucuresti. Spiritul legionar domina miscarea studenteasca la Bucuresti.

La 10 Decembrie 1929, se inugureaza, in Bucuresti, Biserica studenteasca Sf. Anton (Curtea-Veche). Vorbesc: preotul N. Georgescu-Edinti, duhovnicul studentimii si Andrei C. Ionescu , presedintele Centrului Studentesc Bucuresti.

La 1, 2 si 3 Decembrie 1929, are loc la Craiova Congresul U.N.S.C.R . Cu acest prilej Andrei C. Ionescu face un amanuntit istoric al miscarilor studentesti dominate de insufletirea Capitanului. Dupa congres, legionarii defileaza intr-un grup compact, in uniforme si costume nationale, sub comanda lui Ion Banea.

La 15 Decembrie 1929, are loc, in targul Beresti (jud. Coverlui), prima intrunire publica legionara organizata de Corneliu Codreanu. In zilele urmatoare, Capitanul va face marsul pe Valea Horincii , dupa Focsani, “al doilea stalp al Miscarii Legionare”.

De la 23 la 27 Decembrie 1929, are loc Marsul de propaganda legionara al lui Corneliu Codreanu la Ludosul de Mures.

1930

La 26 Ianuarie 1930 si in zilele urmatoare are loc Marsul de propaganda legionara al lui Corneliu Codreanu, in Basarabia.

La 26 Ianuarie 1930, profesorul Traian Braileanu tine o conferinta in Bucuresti cimentand ideologia Miscarii Legionare.

La 25 Martie 1930, are loc in sala Societatii Tinerimea Romana din Bucuresti intrunirea de alarma pentru starpirea comunismului. S-au adus placarde si a fost una dintre impunatoarele manifestatiuni comandate de Corneliu Codreanu.

La 10 Aprilie 1930, au loc in Bucuresti ciocniri sangeroase intre invalizii de razboi si jandarmerie sub guvernul taranist. Studentimea participa la manifestatie alaturi de invalizi, si la 11 Aprilie are loc intrunirea de protestare a studentimii de la Societatea Tinerimea Romana. Cu acest prilej, a fost arestat un grup de studenti in frunte cu dr. Gheorghe Sarbulescu . Capitanul se inscrie ca prim aparator in procesul intentat studentilor arestati.

La 12 Aprilie 1930, Capitanul convoaca in Bucuresti o intrunire a tinerimii romane din toate societatile si gruparile politice, punand bazele Garzii de Fier in Capitala.

La 24 Iunie 1930, legionarii organizeaza prima cheta in Bucuresti, adunandu-se suma se 31456 lei. Tot atunci se cumpara primele trompete folosite in marsul legionar din Bucovina.

In Iulie 1930, tanarul Beza impusca pe ministrul Constantin Angelescu. Corneliu Codreanu, aparand pe Beza, este arestat, pentru ca, mai tarziu, Beza sa comploteze contra Capitanului.

La 20 Iulie 1930, trebuia sa se faca Marsul in Basarabia hotarat de Corneliu Codreanu. Guvernul il interzice, si Capitanul publica “Un apel si un avertisment”.

La 1, 2 si 3 Decembrie 1930, se tine, la Braila, Congresul U.N.S.C.R. Rostesc cuvantari: Ion Belgea, Traian Cotiga, Ion Banea, Andrei C. Ionescu si Ilie Garneata.

La 8 Noiembrie 1930, se inugureaza in Bucuresti, Calea Victoriei nr.40, primul sediu al Garzii de Fier.

1931

La 11 Ianuarie 1931, Ion Mihalache dizolva Garda de Fier. In Ianuarie 1931 Corneliu Codreanu este arestat. Legionarii intaresc lupta. Printre ei se remarca: Ion Belgea, Andrei Ionescu, Fanica Anastasescu, Iordache Nicoara, Doru Belimace, Horia Sima, Victor Chirulescu, Traian Cotiga, Nicolae Patrascu, Iancu Caranica si Virgil Radulescu.

La 27 Februarie 1931, se judeca procesul lui Corneliu Codreanu si al Garzii de Fier dupa dizolvarea hotarata de Ion Mihalache. Acuzatii, dupa cateva zile de “deliberare”, sunt achitati.

La 6 Martie 1931, Traian Cotiga este ales presedinte al Centrului Studentesc Bucuresti.

La 26 Martie 1931, se judeca la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu si al dizolvarii Garzii de Fier . Capitanul este achitat in unanimitate dupa 87 de zile de inchisoare.

La 31 Martie 1931, se respinge apelul in procesul lui Corneliu Codreanu si cei “sase” sunt eliberati din inchisoare.

La 1 Iunie 1931, se fac alegeri generale pentru Camera. Garda de Fier depune liste in 17 judete si obtine 34.000 de voturi, dar sub numele de Gruparea Corneliu Codreanu.

La 31 August 1931, se fac alegeri partiale in judetul Neamt. Corneliu Codreanu candideaza si obtine 11.300 voturi, fiind ales deputat.

La 3 Decembrie 1931, Capitanul isi rosteste discursul de raspuns la Mesaj in Camera Deputatilor.

1932

In luna Mai 1932, Garda de Fier este dizolvata pentru a doua oara de guvernul Iorga-Argetoianu. Se fac arestari, sediile sunt sigilate, Corneliu Codreanu este impiedicat sa vorbeasca si sa se apere in Parlament.

La 17 Aprilie 1932, Ion Zelea Codreanu candideaza la alegerile partiale din judetul Tutova. Se da o lupta apriga la care participa Caratanase, Doru Belimace, Victor Silaghi, Ion Antoniu, Andrei C. Ionescu si Senatul Legiunii. Obtinand 5.600 voturi, Ion Zelea Codreanu este ales deputat.

In luna Iulie 1932, se fac alegeri generale si Corneliu Codreanu, intr-o noapte, singur, hotaraste depunerea candidaturilor in 36 judete. Rezultatul: Garda de Fier obtine 70.000 voturi, ceea ce insemna 5 locuri in Parlament.

La 20 Octombrie 1932 apare in Bucuresti revista “Axa”.

Un manunchi de tineri intelectuali intra in Miscarea Legionara si din ei se vor selectiona cei mai destoinici gazetari: Mihail Polihroniade, Vladimir Dumitrescu, Vasile Marin, prof. Vasile Cristescu, precum si pictorii Basarab si Zlotescu si poetul Radu Gyr.

La 10 decembrie 1932, Corneliu Codreanu înfiinteaza prin ordin de zi gradul de comandant legionar si inainteaza in acest grad, prima promotie de legionari, pe urmatorii: Ion Banea, Ion Belgea, Ion Blanaru, preot Dumitrescu Ion, Andrei C. Ionescu, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Traian Cotiga si Tanase Antohi.

1933

La 24 Ianuarie 1933, din ordinul Capitanului, legionarii din Bucuresti si studentii depun o cruce la Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Solemnitatea, facuta impotriva vointei guvernului, este insufletita de preotul Georgescu-Edineti.

La 16 Februarie 1933, Corneliu Codreanu, vorbind in parlament, ia apararea muncitorilor de la Atelierele Grivita, maltratati si omorati de guvernul taranist.

In primele zile ale lunii Mai 1933, se alcatuieste Echipa Mortii formata din: preot Ion Dumitrescu, Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petre Totu, Constantin Savin, Bulhac, Constantin Popescu, Rusu Cristofor, Adochitei, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozantan, Gogu Serafim, Isac Mihai, Papuc si Radoi. Ei stabat tara in marsuri si cantece, facand propaganda Miscarii Legionare.

Carticica sefului de cuib , ca sa se poata tipari inlaturand rigorile cenzurii, a aparut sub forma de publicatie bisaptamanala, sub titlul Fascicola Legionarului , in 4 numere, de la 9 la 21 Mai 1933.

La 10 Iulie 1933, peste 200 de legionari se aduna la Visani pentru a construi un dig care sa opreasca revarsarile de ape ale raului Buzau. Jandarmii, din ordinul lui Armand Calinescu, opresc aceasta mareata infaptuire, maltratand si arestand pe legionari.

La 20 Iulie 1933, Corneliu Codreanu publica in ziarul “Calendarul” o scrisoare adresata primului-ministru Al. Vaida Voevod, aratand nedreptatea facuta prin impiedicarea construirii digului de la Visani.

La 4 August 1933, incepe lucrul legionarilor la Casa Verde din Bucurestii Noi.

In Noiembrie 1933, Capitanul face o Declaratie la Mesaj in Camera Deputatilor.

La 23 Noiembrie 1933, studentul legionar Virgil Teodorescu este asasinat, la Constanta, de jandarmi, pe cand lipea afise.

Legionarul Nita Constantin este asasinat in ziua de 28 Noiembrie 1933.

In noaptea de 9 catre 10 Decembrie 1933, I.G. Duca dizolva Garda de Fier si agentii politiei devasteaza sediile Miscarii Legionare, fac arestari si maltrateaza pe legionari: Garda de Fier depusese candidaturi in toate judetele, dar prin aceasta dizolvare era impiedicata de a se prezenta la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933.

Legionarul Nicolae Balanoiu este asasinat de politie, din ordinul liberalilor, la 9 Decembrie 1933.

In noaptea de ) Decembrie 1933 numerosi legionari sunt arestati si incarcerati la inchisoarea Jilava. Arestari numeroase se fac in toata tara si ele vor continua si in primele luni ale anului urmator.

La 23 Decembrie 1933, apare numarul 24 din revista “Axa” si ultimul, tiparit impotriva vointei guvernului si in care se facea o ancheta printre scriitori asupra dizolvarii Garzii de Fier. Numarul acesta a fost tiparit prin ingrijirea lui Ion Belgea, Fanica Anastasescu si Nicolae Andries, care sunt arestati la inceputul lunii Februarie 1934, dimpreuna cu dr. Nicolae Rosu care este dat in judecata pentru colaborare la acest numar.

In ziarul “Cuvantul”, de la 24 Decembrie 1933, apare Memoriul a 39 de legionari detinuti la Jilava si care, din ziua de 21 Decembrie, se aflau in greva foamei. Tot in acest numar apare scrisoarea lui Corneliu Codreanu Un cuvant in chestiunea dizolvarii Garzii de Fier, in care I.G. Duca, Nicolae Titulescu, Victor Iamandi, generalul Dumitrescu – comandantul jandarmilor – si Cristescu – directorul Sigurantei – sunt facuti responsabili de arestarea si omorarea legionarilor.

In seara zilei de 29 Decembrie 1933, pe peronul garii Sinaia, legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica si Doru Belimace impusca pe primul-ministru I.G. Duca , pedepsind astfel pe autorul material al dizolvarii Garzii de Fier si al asasinarii legionarilor.

La 29 Decembrie 1933, seara, a fost asasinat de politia din Bucuresti si legionarul Sterie Ciumetti din ordinul lui Victor Iamandi.

1934

Legionarul Gheorghe Negrea este asasinat, in ziua de 12 Ianuarie 1934, pentru credinta in opera Capitanului.

La 2 Ianuarie 1934, profesorul Nae Ionescu este arestat la Sinaia, dat in judecata si tinut arestat pana la 7 Februarie 1934 cand este pus in libertate, dar in seara aceleiasi zile este rearestat si mentinut la Consiliul de Razboi pana la 15 Martie 1934.

La 5 Aprilie 1934, se termina judecarea procesului pedepsirii lui I.G. Duca. Tribunalul militar condamna pe Nicadori la munca silnica pe viata. Totodata erau dati in judecata Emil Siancu , aparatorul motilor. Se da un verdict de achitare.

La 25 Noiembrie 1934, reapare “Cuvantul Studentesc” legionar, presedinte al U.N.S.C.R fiind Traian Cotiga si presedinte al C.S.B. Gheorghe Furdui.

Prin circulara de la 1 Decembrie 1934, Capitanul proclama ziua de 10 decembrie ziua suferintei legionare.

La 17 Decembrie 1934, are loc Congresul Fascist de la Montreux (Elvetia). Ion I. Mota propune o motiune in chestiunea evreiasca si congresul, in unanimitate, hotaraste sa combata actiunea destructiva a evreilor. Tot in aceeasi zi, la indemnul lui N. Titulescu, politia elvetiana aresteaza pe Ion Mota si ii perchezitioneaza locuinta. Ion I. Mota trimite o scrisoare luiN. Titulescu in care il acuza de aceasta tradare si incheie astfel: “Romania de maine, a noastra, a tinerilor, care se va instapani cu siguranta, si in curand, va sti sa spele toate aceste ofense de pe obrazul tarii”.

1935

La 1 Ianuarie 1935, Capitanul Semneaza circulara catre legionarii din intreaga tara, facand bilantul anului precedent: 18.000 de arestari, cu 18.000 de case calcate de barbari si umplute de sange nevinovat; 300 de bolnavi in inchisori, 16 morti si 3 inmormantati de vii sub pamant, si incheie astfel:” Inainte, dragi legionari! Fiti mandri de tot ce-a fost in anul acesta greu si pasiti cu nesfarsita incredere in anul care vine”.

In Aprilie 1935, se intemeiaza “Asociatia Generatiei Miscarii Studentesti de la 1922” sub presedintia lui Ion I. Mota.

In Aprilie 1935, generalul Gh. Cantacuzino tipareste un manifest in limbile romana si franceza in care arata ca, desi nascut si crescut in Franta, nu vede alta solutie decat a unei intelegeri intre Germania, Italia si Franta care sa se impotriveasca actiunii iudeo-francmasonice a Societatii Natiunilor.

In zilele de 17 si 19 Aprilie 1935, are loc la Craiova Congresul Studentilor Romani Crestini , presedinte fiind Traian Cotiga . Ion I. Mota este proclamat presedinte al U.N.S.C.R.

La 31 Mai 1935, moare pe campul de onoare al Miscarii Legionare Cristache Solomon.

La 5 Iunie 1935, Corneliu Codreanu infiinteaza Partidul Totul pentru Tara.

In Tabara de munca de la Dragasani legionarii au lucrat de la 13 Iune, pana la 14 August 1935, fabricand 100.000 de caramizi destinate zidirii catedralei din acel oras.

Din Iunie pana in Octombrie 1935, legionarii din Giurgiu si-au construit cladirea destinata sediului Miscarii Legionare.

De la 30 Iunie pana la 15 Septembrie 1935, legionarii au lucrat caramizi si au cladit Manastirea Izbuc (jud. Bihor).

De la 1 Iulie pana la 16 Septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga (jud. Lapusna) la temelia unei manastiri.

La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie pana la 10 Octombrie 1935, legionarii au cladit o biserica.

Tabara de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabara de munca a anului 1935. Acolo au lucrat, de la 5 Iulie pana la 10 Septembrie, 800 de legionari in prezenta Capitanului, construind 7 cabane, 1 kilometru de sosea, terase, drum de automobile, 3 fantani, au consolidat malurile, au facut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc.

De la 8 Iulie pana la 15 Septembrie 1935, legionarii construiesc un drum prin stanca la Manastirea Arnota , locul de odihna al voievodului Matei Basarab. In acest timp au lucrat 242 de legionari.

In comuna Lat Laz (jud. Alba), de la 15 Iulie la 19 Octombrie 1935, legionarii au construit o minunata casa culturala.

De la 8 Iulie la 8 Septembrie 1935, legionarii au lucrat caramizi pentru construirea unei biserici in comuna Marca (jud. Salaj).

De la 8 Iulie pana la 6 Octombrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de caramizi pentru a zidi o biserica in comuna Valea Mare (jud. Balti).

In comuna Ineu(jud. Arad), de la 18 Iulie pana la 14 Septembrie 1935, legionarii au lucrat, intr-o tabara, 100.000 de caramizi destinate construirii unei scoli in anii urmatori.

In Tabara de munca Iancu Flondor (jud. Storojinet) legionarii au lucrat caramizi, pentru Casa Legionara, de la 1 August pana la 30 Septembrie 1935.

De la 12 August pana la 6 Octombrie 1935, in Nicoresti (jud. Tecuci) legionarii au lucrat 30.000 de caramizi pentru Casa Legionara.

De la 9 la 26 August 1935, legionarii au lucrat la pietruirea curtii bisericii si la repararea bisericii din Baciu (jud. Brasov).

La 17 August 1935, grupul legionar Busteni ridica o cruce pentru pomenirea primului legionar asasinat in lupta legionara: Virgil Teodorescu.

In Septembrie 1935, incepe la Cluj construirea Caminului Ardealul tanar legionar. Initiativa acestei constructii a fost luata de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea caminului s-au organizat 4 tabere: la Chintau, unde de la 18 Iunie pana la 1 Septembrie 1935, s-au lucrat 130.000 de caramizi; iar de la 17 Iunie 1936, inca 30.000 de caramizi; la Baciu , in lunile Iulie si August 1935, s-au lucrat 100 metri cubi de piatra pentru temelie; la Sutor, in lunile Ianuarie si Februarie 1936, s-au taiat lemnele; la Dorobanti s-a lucrat in 1935 si 1936. In aceste tabere au lucrat 800 legionari. La 6 Noiembrie 1936, s-a facut sfintirea primei constructii si de la aceasta data caminul este locuit de 25 legionari.

De la 16 Septembrie pana la 4 Octombrie 1935, legionarii au construit sase diguri ca sa impiedice revarsarea apelor Oltului asupra avutului Manastirii Mamu (jud. Valcea).

La 29 Septembrie 1935, Corneliu Codreanu da prima circulara pentru comertul legionar catre sefii de judet, fixand normele de organizare.

La 4 Octombrie 1935, in urma propunerii lui Victor Iamandi, ministru al cultelor in vremea aceea, Sfantul Sinod, cu indemnul patriarhului de pomina Miron Cristea, trimite o adresa catre toate eparhiile din tara prin care interzice munca legionarilor pentru biserici. La 2 Decembrie 1935, generalul Gheorghe Cantacuzino , seful Partidului Totul pentru Tara, raspunde printr-un manifest , in termeni categorici, ofensatoarei atitudini a lui Miron Cristea.

La 2 Noiembrie 1935, Capitanul da o circulara in care lauda si incurajeaza actiunea lui Horia Sima la Timisoara.

Prin ordinul de la 11 Noiembrie 1935, Capitanul hotaraste Controlul Legionar. Controlul avea ca scop pazirea moralitatii si a corectitudinii legionarilor. “Controlul, spune ordinul pomenit, se va face cu mare amanuntime, cu mare constiinciozitate si cu mare severitate. Aici nu exista nici toleranta si nici mila”.

La 14 Noiembrie 1935, Capitanul inaugureaza Cooperativa Legionara din Bucuresti. Fanica Anastasescu este numit administrator si Emil Eremeiu director.

La 5 Decembrie 1935, dupa infiintarea Controlului Legionar, Capitanul semneaza urmatorul ordin:”Fanica Anastasescu, in baza ordinului din 11 Noiembrie, denumit Controlul Legionar, vei face un control urmatorilor: Traian Cotiga, fost presedinte al Uniunii; Gheorghe Furdui, presedinte al Centrului; Administratia ziarului “Cuvantul Studentesc”; Bostina Vasile, cercul Covurlui”. Fanica Anastasescu fusese insarcinat de Capitan cu Controlul Legionar.

La 6 Decembrie 1935 Capitanul pleaca la Carmen Sylva si incepe redactarea cartii PENTRU LEGIONARI.

1936

In Martie 1936, Ion I. Mota face sa apara culegerea lui de articole in cartea Cranii de lemn (Editura Totul pentru Tara).

La 22 Martie 1936, legionarii ridica o troita la Oltet (jud. Fagaras).

La 3, 4 si 5 Aprilie se tine, la Targu Mures, Congresul U.N.S.C.R . Au loc mari manifestatiuni populare antisemite si conflicte cu jandarmeria. Este ultimul congres al studentilor romani. Celelalte n-au fost ingaduite de guverne.

La 18 si 19 Aprilie 1936, se tine la Bucuresti Congresul Fostilor Conducatori din Miscarile Studentesti din Asociatia Generatiei Miscarilor Studentesti de la 1922, sub presedintia lui Ion I. Mota , membri in comitet fiind alesi: Radu Budisteanu, inginer Ion Fotiade, Gh. Furdui, Ion Banea, dr. Nicolae Rosu, dr. Ion Istrate, iar secretari: Fanica Anastasescu si profesor Sima Simulescu.

La 22 Aprilie 1936, Capitanul se reintoarce de la Carmen Sylva dupa ce terminase de scris cartea Pentru Legionari.

La 1 Mai 1936, se deschide Tabara legionara profesor Traian Braileanu de la Radauti, care construieste biserica Arhanghelul Mihail.

Prin circulara de la 30 Mai 1936, Capitanul infiereaza politica externa de tradare a lui N. Titulescu.

Legionarul Gheorghe Grigor este asasinat de comunisti la Cernauti in luna August 1936.

La 5 Septembrie 1936, Muncitorimea Legionara si numeste pe inginerul Gheorghe Clime , comandant al Bunei Vestiri, sef al Muncitorimii Legionare din intreaga tara .

La 25 Octombrie 1936, se sfinteste, la Azuga, troita lucrata de muncitori.

La 5 Noiembrie 1936, Capitanul trimite un Memoriu fostului rege Carol al II-lea, in care spunea: “Cerem ca M.V. sa pretinda tuturor celor ce conduc sau se isi manifesta pareri cu privire la politica externa a Romaniei sa declare ca raspund cu capul pentru directivele pe care si le insusesc”.

La 6 Noiembrie 1936, se intemeiaza Asociatia Prietenii Legionarilor.

La 22 N oiembrie 1936, Ion I. Mota trimite cele doua scrisori parintilor lui si lui Corneliu Codreanu, care sunt totodata si testamentul sau.

La 24 Noiembrie 1936, Ion I. Mota, Vasile Marin, generalul Gh. Cantacuzino, Gh. Clime, preot Dumitrescu Borsa, Neculai Totu, Banica Dobre si Alexandru Cantacuzino pleaca in Spania ca luptatori legionari pe frontul generalului Franco.

La 6 Decembrie 1936, Capitanul intemeiaza ordinul Buna Vestire , si numeste comandanti ai Bunei Vestiri pe: Ion I. Mota, ing. Gh. Clime, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Garneata, Mile Lefter si Ion Blanaru.

La 10 Decembrie 1936, se savarseste unirea dintre muncitori si studenti in duhul Capitanului.

1937

La 1 Ianuarie 1937, Ion I. Mota, pe cand se afla pe frontul spaniol, este numit de Capitan vice-presedinte al Partidului Totul pentru Tara.

La 13 Ianuarie 1937, marea jertfa legionara se inscrie in istorie prin moartea eroica a lui Ion I. Mota si Vasile Marin pe frontul nationalist din Spania, la Majadahonda.

La 10 Ianuarie 1937, profesorul Nae Ionescu deschide la biserica Sfantul Anton din Bucuresti un ciclu de conferinte vorbind despre Stiinta si Credinta .

La 13 Ianuarie 1937, Capitanul inainteaza la gradul de comandanti ai Bunei Vestiri pe Constantin Nicolae, Doru Belimace si Ion Caranica.

La 1 Februarie 1937, incep sapaturile la Casa Verde din Bucuresti pentru mormantul lui Ion I. Mota si Vasile Marin. Capitanul desfunda pamantul dand primul tarnacop.

La 12 Februarie 1937, Capitanul formuleaza juramantul gradelor legionare.

La 13 Februarie 1937, se face inmormantarea eroilor luptatori in Spania, Ion I. Mota si Vasile Marin, in Mausoleul de la Casa Verde din Bucuresti.

La 22 Februarie 1937, apare in Bucuresti ziarul “Buna Vestire”.

La 26 Februarie 1937, Consiliul de Ministri desfiinteaza cantinele si caminele studentesti din toate centrele universitare. Aceasta infamie a fost savarsita in urma cererii lui Stefanescu-Goanga si Gabriel Marinescu si se indrepta, cu deosebire, impotriva legionarilor.

In Februarie 1937, generalul Franco decoreaza post-mortem cu “Crucea de Razboi” pe Ion I. Mota si Vasile Marin. De asemenea, cei sapte legionari care s-au luptat eroic pe frontul spaniol nationalist sunt decorati cu “Crucea Rosie”.

La 1 Martie 1937, rectorul Universitatii din Iasi, Traian Bratu este atacat si ranit de trei necunoscuti. La 2 Martie, Capitanul da un comunicat in care arata ca “Miscarea Legionara nu are nici o legatura cu incidentul penibil in care Traian Bratu a fost ranit”.

La 2 Martie 1937, guvernul Gh. Tatarascu hotaraste inchiderea tuturor Universitatilor din tara. Masura neindreptatita era luata, evident, impotriva studentimii legionare.

La 27 Martie 1937, a inceput la Consiliul de Razboi din Bucuresti judecarea studentilor legionari: Viorel Trifa, Virgil Radulescu, Vasile Popescu, Iordache Spanu, Socariciu Ieremia, Stefanescu Leon si Ghiocel Dumitru care sechestrasera si pedepsisera pe un vinovat al Miscarii. Acuzatii sunt condamnati la inchisoare (2 Aprilie).

La 15 Aprilie 1937, la Consiliul de Razboi din Bucuresti, incepe procesul judecarii Decemvrilor care, in ziua de 16 Iulie 1936, au impuscat pe tradatorul Mihail Stelescu. La 27 Aprilie 1937, Caratanase Ion, Bozantan Iosif, Curca Stefan, Pele Ion, State Grigore Ion, Atanasiu Ion, Bogdan Gavrila si Vlad Radu sunt condamnati la munca silnica pe viata , iar Georgescu Stefan si Trandafir Ion la 10 ani munca silnica.

La 25 Aprilie 1937, Capitanul ordona sa se faca un imprumut pentru acoperirea cheltuielilor constructiei sediului legionar. Se strange suma de 2.300.000 lei.

La 17 Mai 1937, se da sentinta in procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studentesc de la Targu Mures. Alexandru Cantacuzino, dr. Paul Craja, Stefan Georgescu, Gheorghe Furdui, Ioras Teodor, Crudu si Parvulescu sunt condamnati: primii doi la un an de inchisoare, ceilalti la un an si 6 luni.

In luna Iunie 1937, a murit savantul, profesor de drep roman de la Universitatea din Cluj, I.C. Catuneanu.

La 14 Iunie 1937, s-au facut primele sapaturi pentru constructia noului sediu legionar din Bucuresti.

La 6 Iulie 1937, se infiinteaza Tabara legionara de la Campina, care se desfiinteaza, la 11 Iulie, in urma terorii autoritatilor. La 27 Iulie 1937, Prefectura judetului Prahova trimite un ordin confidential fabricilor de postav, bere, sticlarie si ciment din Azuga, in care cere indepartarea din serviciu a 36 de muncitori legionari. Astfel se lua painea muncitorilor pentru credinta lor legionara.

La 18 August 1937, incepe la Craiova, la Tribunalul Militar, procesul celor 10 studenti legionari din Cernauti care aplicasera o corectiune unui profanator al mormintelor lai Ion I. Mota si Vasile Marin. Procesul se amana pentru 22 Septembrie.

INCURAJAREA BIOLOGIEI LEGIONARE. Prin circulara de la 18 August 1937, Capitanul spune:”as dori ca in mijlocul natiei romanesti sa se formeze familii-cetati legionare. Pentru aceasta voiesc sa incurajez casatoriile legionarilor cu legionare, avand la baza insotirii nu singara apreciere a frumusetilor fizice, ci mai ales pe aceea a stralucitoarelor insusiri sufletesti legionare.

Familiile-cetati legionare:

1. Vor fi adevarate centre de rezistenta in mijlocul natiunii.
2. Din ele se vor naste eroi pentru neam”.

La 12 Septembrie 1937, sectiunea Miscarii Legionare din judetul Muscel, condusa de Puiu Garniceanu, executa un mars la Topoloveni.

La 13 Septembrie 1937, Corneliu Codreanu infiinteaza Batalia Comertului Legionar. La 15 Septembrie 1937, Capitanul deschide Batalia fierului vechi.

Sambata 25 si Duminica 26 Septembrie 1937 au fost zile de sarbatoare pentru legionari, caci atunci a fost cinstita munca de construire a Casei Verzi din Bucuresti. Tot atunci se organizeaza o expozitie a presei legionare, si statistici elocvente, din care desprindem: pana la aceasta data jertfa legionara a insemnat 1851 ani, 11 luni si 23 zile de inchisoare.

La 28 Septembrie 1937, Capitanul trimite telegrame lui Benito Mussolini si Adolf Hitler in care saluta intalnirea istorica dintre cei doi conducatori ai poporului italian si german.

La 3 Octombrie 1937, Capitanul inaugureaza Consumul Legionar Obor.

La 9 Octombrie 1937, a murit generalul Gheorghe Cantacuzino-Granicerul.

La 12 Octombrie 1937, inginerul Gh. Clime, comandant al Bunei Vestiri, este proclamat sef al Partidului Totul pentru Tara.

La 24 Octombrie 1937, Capitanul inaugureaza Pensiunea legionara din Predeal.

La sfarsitul lunii Octombrie 1937, se tin mari intruniri legionare in judetele Constanta, Caliacra si Tulcea si in alte parti ale tarii.

La 1 Noiembrie 1937, se inaugureaza Restaurantul legionar din bulevardul Basarab.

La 7 Noiembrie 1937, Capitanul deschide restaurantul legionar al muncitorilor din cartierul Grivita.

La 11 Noiembrie 1937, Capitanul deschide campania electorala.

La 11 Noiembrie 1937, Capitanul propune, si Senatul Legiunii coopteaza pe urmatorii noi senatori legionari: profesorul Corneliu Sumuleanu, col. Vasile Piperescu, dr. I. Pantelimon, col. St. Zavoianu, farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Duminica Ionescu, col. inv. V. Diaconescu.

La 22 Noiembrie 1937, se deschide restaurantul legionar din bulevardul Elisabeta.

Cei 10 legionari din Cernauti sunt achitati la 24 Noiembrie 1937.

Prin Circulara nr.112 din Noiembrie 1937 Capitanul fixeaza lista definitiva a candidaturilor pentru alegerile pentru Camera si o da publicitatii. S-au depus candidaturi in 72 de judete.

La 26 Niembrie 1937, Partidul Totul pentru Tara anunta depunerea candidaturilor pentru alegerile de la Senat in 72 de judete (completata la 2 Decembrie).

La 30 Noiembrie 1937, Capitanul face declaratii politice ziaristilor. Presa din ziua aceea le publica si din ele extragem urmatoarele: “Eu sunt contra marilor democratii ale Occidentului, eu sunt contra Micii Intelegeri, eu sunt contra Intelegerii Balcanice, si n-am nici un atasament pentru Societatea Natiunilor, in care nu cred. Eu sunt pentru politica externa a Romaniei alaturi de Roma si Berlin, alaturi de statele revolutiilor nationale. In contra bolsevismului. In 48 de ore dupa biruinta Miscarii Legionare, Romania va avea o alianta cu Roma si Berlinul, intrand astfel in linia misiunii sale istorice in lume”.

La 10 Decembrie 1937, Capitanul inaugureaza primul magazin de stofe si manufactura legionar din Capitala .

La 3 Decembrie 1937, Batalionul comertului legionar incepe batalia in Moldova.

La 15 Decembrie 1937, moare profesorul legionar Corneliu Sumuleanu.

La 9 Decembrie 1937, incepe marsul legionar de propaganda in Bucovina. La intrunirea de la Suceava, din aceeasi zi, vorbesc: protoereul Ion Mota, Ion Z. Codreanu, Vasile Iasinschi si Alexandru Constant.

La 14 Decembrie 1937, este asasinat, in lupta electorala, legionarul Mihai Turcanu.

La 20 Decembrie 1937, se fac alegeri generale pentru Parlament, sub guvernul liberal al lui Gh. Tatarascu. Rezultatele oficiale ne arata ca Partidul Liberal, in cartel cu vaidistii si iorghistii, a intrunit 1.103.353 voturi. S-a ajuns insa la acest rezultat fictiv, prin teroarea dezlantuita de jandarmerie, prin furtul urnelor, si chiar prin falsificarea cifrelor. Partidul taranesc intruneste 626.612 voturi. Partidul Totul pentru Tara 478.378 voturi. Reiese deci ca guvernul n-a obtinut 40% de voturi, ci numai 35,92%. Dupa repartizarea oficiala, Partidul Totul pentru Tara trebuia sa obtina 66 mandate in Parlament. In Bucuresti, cartelul guvernamental obtine 24313 voturi, iar Partidul Totul pentru Tara 14401, asezandu-se pe locul al doilea. Deoarece participarea Miscarii Legionare in alegeri a insemnat un mare succes, raportul dintre partide s-a sfaramat si totodata echilibrul electoral dintre guvern si tara s-a prabusit. Din aceasta pricina, guvernul liberal, la 28 Decembrie, demisioneaza si, tot atunci, Octavian Goga este insarcinat cu formarea noului guvern, A.C. Cuza tragand de pulpana lui pe Armand Calinescu ca ministru de interne. In ajunul anului nou guvernul Goga dizolva corpurile legiuitoare chiar inaite de ase fi constituit.

1938

La 13 Ianuarie 1938, prin ordinul Capitanului, se infiinteaza Corpul legionar Mota-Marin. Deviza acestui corp este: “gata de moarte” si din el nu pot face decat maximum 10.000 de legionari.

La 18 ianuarie 1938, se hotaraste, prin decret regal, alegeri pentru Camera pe ziua de 2 Martie, Senat, la 4 Martie si convocarea noului Parlament la 10 Martie. Partidul Totul pentru Tara, impedicat sa-si depuna lista la inceput, obtine locul al 5-lea pe buletinul de vot, dupa ce se anulasera primele depuneri. Popularitatea imensa a Miscarii Legionare anuleaza hotararea de a se face alegeri.

Prin Circulara nr. 128, de la 28 Ianuarie 1938, Capitanul fixeaza normele de alcatuire ale comisiilor de studii pentru viitorul stat legionar.

In Ianuarie 1938, Virgilio Gayda publica o convorbire cu Corneliu Codreanu in ziarul “Giornale d’Italia”.

Ziarul italian “Il Messaggero” publica, tot in vremea aceea, o convorbire a trimisului sau special Francesco Maratea cu Corneliu Codreanu.

La inceputul lunii Februarie 1938, cei mai destoinici legionari cutreiera tara si fac o intensa propaganda electorala pentru alegerile fixate la 2 Martie 1938.

La 1 Februarie 1938, se judeca la Brasov procesul celor 6 studenti acuzati de ranirea rectorului Traian Bratu. Studentii sunt achitati.

La 4 Februarie 1938, Capitanul constituie Corpul legionar al fostilor militari.

La 6 Februarie 1938, bandele electorale cuziste impusca pe legionarii Mija Dumitru si Florian St. Popescu in satul Maineasa (jud. Ilfov).

La 9 Februarie 1938, Capitanul, vazand pornirile ucigase ale guvernarii A.C. Cuza-Octavian Goga, hotaraste retragerea Miscarii Legionare din propaganda electorala.

La 12 Februarie 1938, regele Carol al II-lea, infrant de Miscarea Legionara, incearca o lovitura de stat, cerand demisia guvernului Octavian Goga, anuland Constitutia, amanad alegerile si suspendand activitatea organizatiilor politice. Guvernul crimelor si tradarii se constituie sub presedintia patriarhului Miron Cristea si Armand Calinescu ca ministru de interne. Lovitura de stat era vadit indreptata impotriva Miscarii Legionare. Intre rege si tara, conflictul era iremediabil.

Prin Circulara 148, de la 21 Februarie 1938, Capitanul, in fata noilor imprejurari politice, hotaraste autodizolvarea Partidului Totul pentru Tara. Miscarea Legionara, insa, isi urma cursul firesc, Capitanul avand grija, din timp, sa dea indicatii pentru viitorul comandament.

La 22 Februarie 1938, Capitanul trimite o scrisoare ministrilor din guvernul prezidat de Miron Cristea in care le spune ca prin lovitura de stat se intentioneaza asasinarea tineretului si infrangerea libertatii si demnitatii poporului roman care astfel este impiedicat sa-si hotarasca singur destinul in lume.

La 5 Martie 1938, guvernul prigoanei suspenda din invatamant multi profesori si invatatori, cu deosebire din Transilvania. Printre ei se afla si Horia Sima, profesor la liceul din Lugoj.

La 30 martie 1938, N. Iorga, primind o scrisoare de la Corneliu Codreanu, se adreseaza Parchetului pentru a deschide actiune publica de ultragiu. Corneliu Codreanu, in aceasta scrisoare, il invinovateste pe N. Iorga de necinste sufleteasca si de jignire a tineretului. Scrisoarea avea un caracter particular. Aici isi afla obarsia procesul Capitanului . Autorul moral al asasinarii: N. Iorga.

In prima jumatate a lunii Aprilie 1938, bandele lui Armand Calinecu fac descinderi la toate sediile Miscarii Legionare din Capitala si provincie. Se confisca arhivele. Se falsifica anumite acte si se dau publicitatii. Societatile de stat si particulare sunt obligate sa concedieze pe functionarii si lucratorii legionari. Intr-o singura zi, S.T.B. concediaza 13 functionari legionari. Ziarul “Curentul” face o intensa publicitate prigoanei, dupa ce, la 21 si 23 Martie, publicase doua reportaje cu fotografii in care recomanda Insula Serpilor ca lagar si loc de tortura pentru legionari.

La 13 Aprilie 1938, ziarele “Cuvantul” si “Buna Vestire” au fost suprimate de guvern.

La 17 Aprilie 1938, Capitanul este arestat in Bucuresti.

La 19 Aprilie 1938, Capitanul este condamnat la 6 luni inchisoare, maximum de pedeapsa, in procesul intentat de N. Iorga.

In zilele urmatoare, guvernul lui Armand Calinescu publica numeroase legi si regulamente pentru prigonirea Miscarii Legionare.

In a doua jumatate a lunii Aprilie 1938, se fac sute si mii de arestari printre legionari. Ziarele de la 29 Aprilie anunta: ” Peste 300 de arestati vor fi judecati in timp de trei zile “. O grindina de calomnii si insulte cadea asupra Miscarii Legionare. Documente false, acte masluite, tind sa justifice aceste calomnii. Dar nu mai putin prin aceasta imensa publicitate se dovedeste ca Miscarea Legionara era stapana de fapt a spiritului tarii, fiind organizata in toate categoriile sociale.

La sfarsitul lunii Aprilie 1938, are loc in Bucuresti in str. Oltarului nr. 3, o intrunire a legionarilor scapati de sub urmarirea politiei si nearestati, sub conducerea lui Ion Belgea.

La aceasta intrunire participa: Horia Sima, evadat din domiciliul fortat din Lugoj, Radu Mironovici, Nicoleta Nicolescu, Iordache Nicoara, Victor Dragomirescu, Andrei C. Ionescu, Titi Cristescu, Valeriu Cardu, Ion Antoniu, Stanicel Stelian, Ion Victor Vojen, N. Horodniceanu, Lucia Trandafir. S-a hotarat intensificarea actiunii legionare in timpul prigoanei.

La 13 Mai 1938, se judeca la Craiova procesul celor 49 studenti acuzati de “dezordine” de la 14 August 1934. Numerosi legionari sunt internati in lagare.

Bartolomeu Livezeanu si Laurian Talnaru scapa de sub urmarire, reorganizeaza Miscarea Legionara, dar sunt arestati la 10 Mai 1938.

In prima jumatate a lunii Mai 1938, toate tribunalele militare din tara judeca procesele legionarilor. Sunt zeci si sute de condamnari, chiar si elevi de scoala sunt bagati in inchisoare. Parintii sunt amenintati cu moartea, rudele de asemenea.

La 23 Mai 1938, incepe, la Consiliul de Razboi al Corpului II Armata din Bucuresti, Judecarea celui mai mare proces politic din istoria romanilor: Procesul Capitanului.

Procesul se judeca zi si noapte, Corneliu Codreanu demascand sinistra infamie a acestei inscenari. Dar Capitanul este impiedicat sa se apere, cand el trebuia sa fie acuzatorul regelui Carol al II-lea si al lui Armand Calinescu.

Avocatii apararii sunt impiedicati sa-si spuna cuvantul; martorii sa depuna pentru Capitan. In noaptea de 26 spre 27 Mai 1938, la ora 3 si jumatate, Capitanul este condamnat la 10 ani munca silnica, 6 luni degradare civila, 5000 lei amenda, 2000 lei cheltuieli de judecata. Iudeo-francmasoneria, prin hotararea criminala a regelui Carol al II-lea si Armand Calinescu triumfase. Dar Miscarea Legionara isi spusese verdictul: “Un fir de par de se va clinti din capul Capitanului, zece veacuri va hui istoria de blestemul neamului”.

Si asa se intampla.

In noaptea de 7 spre 8 Mai 1938, profesorul Nae Ionescu , director al ziarului “Cuvantul”, este arestat la locuinta lui din Bucuresti si dus chiar atunci in lagarul de la Miercurea Ciucului. Profesorul Nae Ionescu va sta in lagarul de la Miercurea Ciucului pana la 16 Noiembrie 1938, si fiind bolnav este transportat la Spitalul Militar din Brasov.

La 18 Iunie 1938, Alexandru Cantacuzino si profesorul Vasile Cristescu, pe cand erau transportati sub escorta militara de la lagarul din Miercurea Ciucului la inchisoarea Jilava, in vederea judecarii procesului, evadeaza si se ascund la Brasov si Rasnov, contribuind apoi la la conducerea Miscarii Legionare.

La 25 Iunie 1938, incepe la Tribunalul Militar al Corpului II Armata Din Bucuresti judecarea fruntasilor Miscarii Legionare. In dimineata de 1 Iulie 1938 se da sentinta: Alexandru Cantacuzino si profesorul Vasile Cristescu la 9 ani inchisoare; Gh. Clime, Alexandru Cristian Tell, Gheorghe Istrate, Mihail Polihroniade, dr. Paul Craja, Traian Cotiga, Sima Simulescu, Virgil Ionescu, Banica Dobre, Gheorghe Furdui, dr. Serban Milcoveanu, Nicolae Totu si Radu Budisteanu la 7 ani inchisoare; Gheorghe Apostolescu, Eugen Ionica si Serafim Aurel la 5 ani inchisoare; preotul N. Georgescu-Edineti la 1 an inchisoare.

La 19 Iunie 1938, la ora 12 si jumatate noaptea, Capitanul a fost ridicat de la inchisoarea Jilava si transportat la inchisoarea Doftana.

La 15 Septembrie 1938, Capitanul incredinteaza Sacusorul cu Pamant, adunat di locul marilor batalii ale istoriei, comandantului inchisorii Doftana, care-si ia angajamentul sa il restituie cand vremurile tulburi se vor limpezi.

La 20 Noiembrie 1938, apare “Curierul Legionar”, impotriva vointei acelor care dezlantuisera prigoana. “Curierul” se tiparea in tipografia organizata, fara stirea politiei, de Titi Cristescu. Se dau stiri politice importante si date privitoare la suferintele legionarilor.

La 26 Noiembrie 1938, generalul Ion Antonescu, fiind comandant al Corpului III Armata, trimite o intampinare energica ministrului apararii nationale in care arata ca legionarii detinuti in inchisoarea Chisinau sunt tinuti in regim inuman, de carcera si mizerie. Totodata, generalul Antonescu, din proprie initiativa, ia o serie de masuri de imbunatatire. In urma acestui raport, generalul Ion Antonescu a suferit prigoana, inchisoarea, amenintarea cu moartea.

La 28 Noiembrie 1938, Stefanescu-Goanga, rectorul Universitatii din Cluj, este impuscat de trei studenti. In timpul noptii caminele sunt devastate de politie si se fac numeroase arestari printre studenti si studente. La 29 Noiembrie, este arestat avocatul Nicolae Fagadaru. In alte orase din tara se fac, de asemenea, numeroase arestari. Cu deosebire la Cernauti. Inspectorul jandarmeriei, generalul Bengliu, da un ordin prin care hotaraste ca legionarii sa fie impuscati fara somatie. Si intr-adevar, legionarii Nicolae Fagadaru, Bica Anania si Petre Andrei sunt impuscati de jandarmi (8 Decembrie).

In noaptea de 29 spre 30 Noiembrie 1938, bandele lui Armand Calinescu si Gavrila Marinescu il asasineaza miseleste pe Corneliu Codreanu, dimpreuna cu Nicadorii: Ion Caranica, Nicolae Constantinescu si Doru Belimace, si totodata pe Decemvirii: Ion Trandafir, Iosif Bozantan, Ion Atanasiu, Stefan Georgescu, Radu Vlad, Ion State, Gavrila Bogdan, Ion Caratanase, Ion Pele si Stefan Curca. Apoi îi ingroapa la inchisoarea Jilava, turnand peste ei acid sulfuric si punand deasupra o placa imensa de beton.

In ziua de 30 Noiembrie se da publicitatii urmatorul comunicat: “Intrucat generalul Antonescu Ion, prin acte oficiale, a depasit cadrul atributiilor sale legale, manifestand atitudini cu caracter politic neingaduit, i s-a luat comanda Corpului III Armata, pe ziua de 29 Noiembrie”.

Generalul Ion Antonescu era prigonit pentru atitudinea lui curajoasa de intelegere a Miscarii Legionare.

La 17 Decembrie 1938, Tribunalul Militar din Cernauti condamna pe Lututovici Leonida si Stanescu Mihai la munca silnica pe viata ; pe Rihmistriuc Alexandru si Zuz la 25 ani; pe Danciu Agenor la 15 ani; pe Cohut Ion la 3 ani; pe Exner Frideric la 2 ani. Ei sunt aceia care ranisera pe lt. Col. Cristescu, zbirul legionarilor.

La 3 Decembrie 1938, politia, fiind informata printr-un denunt anonim ca Comandamentul Miscarii Legionare s-ar afla la locuinta batranului Dinca Cristescu, face o descindere unde nu gaseste nimic. Cercetand la alte proprietati ale batranului, gaseste, din intamplare, in comuna Colentina, tipografia Miscarii Legionare. Aceasta tipografie fusese organizata de Titi Cristescu, si acolo, in timpul prigoanei, s-au tiparit de catre profesorul N. Patrascu si V. Suciu manifestele Miscarii Legionare, “Curierul Legionar”, brosura profesorului Vasile Cristescu si alte publicatii. Cu prilejul descinderii politiei la tipografie au fost arestati fratii Gheorghe si Vasile Cristescu. Restul comandamentului scapa de sub urmarirea politiei, continua actiunea Miscarii Legionare pana mai tarziu, cand trece peste granita.

1939

La 4 Ianuarie 1939, in str. Aureliu 14 din Bucuresti, au fost surprinsi de politie si arestati, legionarii: Gh. Clement, Dorca Filon, Virgil Noaghea, lt. Borzea si alte elemente, care conduceau actiunea Miscarii Legionare si indrumau legaturile cu provincia.

La 7 Ianuarie 1939, explodeaza laboratorul legionar de produse explozibile din str. Capitan Oarca nr. 23, condus de locotenentul Dumitrescu Nicolae dupa indicatiile comandamentului legionar reprezentat prin: Horia Sima, prof. Vasile Cristescu, Victor Dragomirescu, prof. Nicolae Patrascu si Titi Cristescu. Locotenentul Dumitrescu Nicolae este arestat la 24 Ianuarie, cand se descopera aruncatoarele de flacari, si asasinat la 25 Ianuarie. El era un tehnicean renumit, fiind autorul unor descoperiri chimice insemnate. La 24 Ianuarie, au fost arestati cei care conlucrau la aceasta actiune si anume: dr. Zisu Constantin, avocat Demetrescu Dimitrie, Demetrescu Nicolae, Dimitriu Ion, Berechet D. Ion, Robescu Adelina, Stefanescu Ion, dr. Gh. Butu, Constantinescu Teodor, Popescu Gheorghe, Robescu Mircea, inginer Popescu-Coculescu, avocat Parvulescu Teodor, studentii Mirea Ion si Teoharie Nicolae, Chirila Nicolae si Custura Ion.

Dupa ce fusese pus in libertate, la 19 Decembrie 1939, profesorul Nae Ionescu este iarasi arestat si inchis in lagarul de la Miercurea Ciucului, pe termen de 1 an, la 13 Ianuarie 1939.

In prima jumatate a lunii Ianuarie 1939, este prins de politie inginerul Augustin Micu , care comanda grupul Razleti.

La 14 ianuarie 1939, se judeca la Cluj procesul legionarului dr. Emil Popa si inca a 9 legionari care sunt consdamnati la inchisoare.

La 24 Ianuarie 1939, are loc arestarea lt. Nicolae Dumitrescu si descoperirea laboratorului pentru aruncatoarele de flacari.

La 25 Ianuarie 1939, a fost asasinat prin strangulare, de politie, lt. Nicolae Dumitrescu.

La 26 Ianuarie 1939, profesorul Vasile Cristescu, care conducea Miscarea Legionara impreuna cu Horia Sima, a fost asasinat de politie la locuinta lui din strada Aviator Iliescu nr.15. Vasile Cristescu a fost impuscat in frunte de jidanul Otto Reiner, care si-a luat pedeapsa in inchisoarea Jilava in noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940. Vasile Cristescu s-a aparat eroic, ranind doi agenti de politie.

La 1 Februarie 1939, intra in vigoare legea privitoare la pierderea nationalitatii romane, alcatuita de Armand Calinescu. Legea aceasta era vadit indreptata impotriva legionarilor refugiati in strainatate.

La 1 Februarie 1939, Horia Sima dimpreuna cu Ilie Smultea si Alexandru Popovici trec frontiera ungara, scapand de sub urmarirea politiei, pe la Beba Veche-Seghedin, si dupa un lung sir de peripetii prin Ungaria si Germania, ajung dupa patru zile la Berlin.

La 8 februarie 1939, se petrece la Bucuresti arestarea grupului legionar Nadoleanu, care pregatea un atentat impotriva lui Armand Calinescu. Legionarii sunt omorati si arsi la Crematoriu, chiar in prezenta lui Armand Calinescu.

La 9 Februarie 1939, se termina la Cluj judecarea procesului asasinarii rectorului Stefanescu-Goanga. Pe banca acuzarii se aflau 72 de legionari. Studentii Pop Ion si Lascaianu Aurel sunt condamnati la moarte. Legionarul Atofanei Gheorghe la munca silnica pe viata; 38 de legionari sunt condamnati intre 12 ani si 3 luni inchisoare si amenda.

La 11 Februarie 1939, comandantul legionar Victor Dragomirescu, pe cand incerca un zbor cu avionul in Bulgaria, in tovarasia pilotului Andrei Costin, are un accident de motor si este ranit. Este arestat si dus la Spitalul Militar. Acolo a fost vizitat de legionara Natalia Nicolicescu, condamnata la1 an inchisoare, dar evadata si urmarita de politie.

Legionara Nicolicescu este arestata, iar Victor Dragomirescu, ranit inca, este dus la inchisoarea Vacaresti. De la inchisoare este luat de comisarul Al. Davidescu si strangulat. Apoi, tot de acesta, este dus la Crematoriu, si fiind inca in viata, este aruncat in cuptorul Crematoriului. Al. Davidescu si-a luat pedeapsa, in noaptea de 26-27 Noiembrie 1940, la inchisoarea Jilava.

La 22 si 23 Februarie 1939, se judeca la Tribunalul Militar din Bucuresti procesul legionarilor care organizasera laboratorul din str. Capitan Oarca. Virgil Mihailescu este condamnat la 8 ani inchisoare, iar studentii Achim Mircea si Stroescu Alexandru la 6 ani. Toti in lipsa. In prezenta: Bereche Ion la 3 ani inchisoare; dr. Constantin Zisu si Contes Constantin la 4 ani inchisoare; dr. Gh. Butu, Demetrescu Nicolae, Chirila Nicolae si Custura Ion la 1 an inchisoare.

La 9 Martie, profesorul Nae Ionescu este rearestat si dus la spitalul din Brasov, de unde este eliberat la 24 Iunie 1939, dar cu domiciliul fortat in Bucuresti pana la 14 Ianuarie 1940.

La 5 Iunie 1939, pleaca din Berlin, in tara, Miti Dumitrescu si Ilie Smultea.

La 10 Iulie 1939 (noaptea), comandanta legionara Nicoleta Nicolescu a fost asasinata in Bucuresti de politia lui Armand Calinescu. Nicoleta Nicolescu avusese o bogata activitate in timpul prigoanei.

In ziua de 21 Septembrie 1939, la ora 2 p.m., a fost impuscat in Bucuresti primul-ministru Armand Calinescu . Astfel a fost pedepsit autorul asasinarii tinerei generatii legionare. Echipa de legionari care a luat aceasta barbateasca hotarare era alcatuita din: Miti Dumitrescu, Gigi Paraschivescu, Marin Stanciulescu, Nelu Moldoveanu, Ion Vasiliu, Traian Popescu-Puiu, Cezar Popescu, Ovidiu Isaia si Jean Ionescu . Indata dupa impuscarea lui Armand Calinescu, cei 9 legionari s-au dus la Societatea de Radiodifuziune, si acolo, in fata microfonului, au vestit tarii: “Primul-ministru Armand Calinescu a fost impuscat astazi de o echipa de legionari prahoveni “. Intreaga suflare romaneasca a indreptatit hotararea eroica a legionarilor. Dupa 8 ore de chinuri ingrozitoare in beciurile politiei din Capitala, cei 9 legionari au fost legati si impuscati chiar in locul unde fusese omorat Armand Calinescu. Trupurile neinsufletite ale bravilor legionari au fost lasate pe caldaram, guvernul organizand un pelerinaj neronian cu placarde. Acest ceremonial macabru a fost oficiat din umbra de regele Carol al II-lea.

In noaptea de 21 Septembrie 1939 au fost asasinati 252 de fruntasi ai Miscarii Legionare; 44 in lagarul de la Miercurea Ciucului; 31 in lagarul de la Vaslui; 7 la Spitalul Militar Brasov; 13 la penitenciarul Ramnicu Sarat; 10 in Bucuresti si 147 in restul tarii. Acest macel, in care isi pierd viata cei mai vrednici conducatori ai Miscarii Legionare, s-a savarsit sub domnia lui Carol al II-lea, prim-ministru fiind generalul Argesanu si ministru de interne generalul Gabriel Marinescu. Cei 252 de eroi ai Miscarii Legionare au murit in credinta ca opera Capitanului va triumfa.

La inceputul lunii Octombrie 1939, ivindu-se o defectiune a unui grup de legionari, care dorea desolidarizarea de gestul eroic al lui Miti Dumitrescu, pentru a se impiedica o ruptura a Miscarii Legionare, un alt grup incearca o actiune de destindere cu regele Carol al II-lea si guvernul sau.

Actiunea lui Horia Sima, C. Stoicanescu si C. Papanace infrange planul regelui si legionarii nu se reintorc de la Berlin decat la 15 Septembrie 1940.

La 26 Octombrie 1939, noaptea, Horia Sima trece frontiera pentru a doua oara, de aceasta data spre Iugoslavia pe la Comlosul Mare (Banat). Dupa o lunga sedere in Iugoslavia se reintoarce la Berlin.

La 9 Decembrie 1939, Horia Sima trece frontiera germana impreuna cu Traian Borobaru, Octavian Rosu, Iancu Vasiu si inca 4 camarazi. Arestati de autoriattile germane, stau in inchisoarea de la Gratz pana la identificare.

1940

La 15 Martie moare profesorul Nae Ionescu, in varsta de 49 de ani, fost director al ziarului “Cuvantul”.

La 24 Martie 1940, grupul de legionari de la Berlin, sub comanda lui Horia Sima si Constantin Papanace, comemoreaza moartea profesorului Nae Ionescu si, printr-un act scris, hotarasc sa continue linia de intransigenta fata de regimul din Romania.

La 28 Martie 1940, venirea primei delegatii de legionari din tara, la Berlin formata din Radu Mironovici si C. Stoicanescu.

La 3 Mai 1940, a doua delegatie de legionari, alcatuita de C. Stoicanescu si dr. Augustin Bidianu, vine la Berlin.

La 5 Mai 1940, pleaca din Berlin in tara Horia Sima , dimpreuna cu Eugen Teodorescu, pentru a doua oara.

La 19 Mai 1940, este arestat se politia romaneasca Horia Sima in comuna Comoriste (jud. Caras).

La 13 Iunie 1940, Horia Sima este eliberat din arestul Sigurantei generale a Statului.

La 23 Iunie 1940, Horia Sima , pentru a da posibilitatea de reorganizare a Miscarii Legionare , cere tuturor legionarilor sa se inscrie in Partidul Natiunii, nou infiintat.

La 27 Iunie 1940, are loc, in Bucuresti, intrevederea dintre generalul Ion Antonescu si Horia Sima, in casele dr. Sandu Popovici.

La 4 Iulie 1940, Horia Sima este numit ministru al cultelor si artelor.

La 7 Iulie 1940, Horia Sima demisioneaza din functia de ministru al cultelor si artelor si raspandeste textul demisiei sale.

La 10 Iulie 1940, Romania se retrage din Liga Natiunilor, indeplinind dupa cativa ani prevederile Capitanului.

La 12 Iulie 1940, Titi Cristescu se reintoarce in tara din Germania cu informatii pretioase asupra evolutiei situatiei de la Berlin, si totodata, cu instructiuni si orientari , pentru evolutia evenimentelor din tara, de la Constantin Papanace si Mihail Sturdza.

La 14 Iulie 1940, are loc in Capitala o importanta sedinta a comandantilor legionari din Bucuresti si provincie, in fata careia Horia Sima si-a explicat atitudinea de pana atuci si rostul demisiei sale din guvern.

In prima jumatate a lunii August 1940, Legatia Engleza din Bucuresti raspandeste un manifest in numele Miscarii Legionare impotriva Axei Berlin-Roma. Printr-o declaratie facuta agentiilor straine de presa, Horia Sima demasca intriga engleza.

Marti 3 Septembrie 1940 , la ora 9 seara, izbucnirea revolutiei legionare. In zilele precedente, Horia Sima organizase pe teren centrele de atac si de rezistenta in urmatoarele orase: Timisoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Brasov, Constanta si Bucuresti. Legionarii ataca institutiile publice la Brasov, Constanta si Bucuresti. Se dau lupte intre autoritati si legionari. Cad morti si raniti de ambele parti.

Situatia este considerata alarmanta, dar stapanita de panica oamenii regelui Carol al II-lea nu izbutesc sa infranga fortele dezlantuite de Miscarea Legionara. Tot in aceeasi zi, Horia Sima lanseaza un manifest, pe care, din motive tactice, il antedateaza (1 Septembrie) in care cere abdicarea regelui Carol al II-lea, invinovatindu-l de politica gresita care a dus la ciopartirea tarii. Publicul participa la actiunea Miscarii Legionare, si in Bucuresti si in orasele din provincie au loc mari manifestatii de strada. Publicul cere abdicarea regelui.

La 4 Septembrie 1940, infrant de puterea crescanda a Miscarii Legionare, si sub presiunea evenimentelor, regele cheama in puterea noptii pe generalul Ion Antonescu si este silit sa-i acorde puteri depline. Generalul ion Antonescu elibereaza pe toti legionarii aflati in inchisori.

6 Septembrie 1940: Minunea Arhanghelului Mihail. In dimineata acestei zile generalul Ion Antonescu izbuteste sa smulga abdicarea regelui Carol al II-lea, care cade astfel infrant sub povara propriilor lui greseli politice. Entuziaste manifestatii populare de bucurie. In aceeasi zi, la orele 8, voievodul Mihai ajunge rege pe tronul Romaniei.

In aceeasi zi, generalul Ion Antonescu da o Proclamatie catre tara din care se desprinde ideea esentiala ca s-a inaugurat un nou regim social si politic in care fortele dominante vor fi ale tineretului legionar.

La 6 Septembrie, generalul Ion Antonescu trimite o telegrama de incredere lui Adolf Hitler si alta lui Mussolini in care aduce marturia de prietenie a poporului roman.

Masuri de purificare morala: la 6 Septembrie 1940 generalul Ion Antonescu scoate din cadrele active ale armatei pe urmatorii generali: Ilasievici Constantin, Argesanu Gheorghe, Tenescu Florea, Ilcusu Ion, Mihail Gheorghe, Cornicioiu Grigore, Bengliu Ion, Liceanu Gheorghe, Dombrovschi Victor, Atanasescu Constantin si amiral Barbuneanu Petre.

Tot la aceasta data, generalul Ion Antonescu hotaraste: Controlul averilor fostilor demnitari ai statului; Controlul fondurilor intrebuintate pentru inzestrarea armatei; Desfiintarea organizatiei Straja Tarii; Ancheta asupra proceselor politice din ultimii 8 ani si a magistratilor care au judecat.

La 7 Septembrie 1940, in multe orase din tara au loc manifestatii legionare. Legionarii imbracati in camasi verzi manifesteaza in coloane de mars.

Ziua de 7 Septembrie, a fost o zi de rugaciune si de pomenire a eroilor Miscarii Legionare in toate orasele, targurile si satele din tara. Legionarii iau in stapanire sediile si proprietatile lor.

La 7 septembrie, au fost inmormantati la Constanta cei trei legionari morti in luptele de la 3 Septembrie: Cavachi, Caporani si Ardeleanu.

Evreii sunt eliminati din teatre si din orice functiune artistica.

La 8 Septembrie 1940, are loc la Brasov inmormantarea legionarilor cazuti in luptele de la Brasov si Valcele din ziua de 3 Septembrie 1940: Lucian Caramlau, Gheorghe Stefanescu, Grigore Grigorescu, Donat Sultan si Constantin Salceanu.

La 9 Septembrie, generalul Ion Antonescu desfiinteaza Partidul Natiunii si Garzile Partidului Natiunii.

De la 6-9 Septembrie 1940, comandantul legionar Vasile Iasinchi reincepe organizarea Centrului Razleti.

Miercuri, 11 Septembrie 1940, in cadrul unei mari solemnitati legionare sunt reinhumati in cimitirul de la Predeal cei 46 legionari asasinati la 21 Septembrie 1939 la Miercurea Ciucului.

Prin circulara de la 11 Septembrie, Horia Sima, conducatorul Miscarii Legionare, fixeaza normele de sarbatorire a zilei Capitanului pentru 13 Septembrie, insarcinand pe Radu Mironovici, Vasile Iasinschi si Aristotel Gheorghiu cu organizarea acestei solemnitati.

La 13 Septembrie, se desfasoara in Bucuresti, in cadrul unei impunatoare solemnitati, cinstirea zilei Capitanului. Coloanele de legionari au pornit de la biserica Sfantul Ilie-Gorgani la Casa Verde, si acolo Horia Sima a tinut o cuvantare in care a vorbit despre lupta Capitanului, despre sensul moral al vietii legionare si despre biruinta de la 6 Septembrie.

14 Septembrie 1940: Proclamarea Regimului Legionar. Se formeaza noul guvern sub conducerea generalului Ion Antonescu.

La 15 Septembrie 1940 M.S. regina Mama Elena se reintoarce in tara. Miscarea Legionara îi face o manifestatie de simpatie.

In dupa-amiaza aceleiasi zile soseste in Bucuresti grupul de legionari care a fost refugiat la Berlin, in frunte cu comandantul legionar Constantin Papanace.

La 15 Septembrie 1940, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, ordona mobilizarea tuturor elanurilor romanesti pentru refacerea tarii si totodata aminteste juramantul pe care Capitanul l-a cerut elitei legionare in fata mormantului lui Mota si Marin. Legionarii depun acest juramant.

Presedintia Consiliului de Ministri arata ca in anii 1939 si 1940 Moruzov a cheltuit suma fabuloasa de 214 milioane pentru prigonirea legionarilor.

La 18 Septembrie 1940, Miscarea Legionara ia in primire sediile fostei organizatiuni Straja Tarii, prin camaradul profesor Constantin Stoicanescu.

22 Septembrie 1940: Ziua eroilor si a martirilor legionari. Prima solemnitate a noului regim legionar, organizata de comandantul legionar Vasile Iasinschi.

La Predeal, intr-un cadru de maretie si sobrietate, solemnitatea are loc in prezenta generalului Ion Antonescu, Horia Sima, comandant al MiscariiLegionare; domnul Fabricius, ministrul Germaniei la Bucuresti si Pelegrino Ghigi, ministrul Italiei.

La Ramnicu-Sarat, in Bucuresti, la Vaslui si Rasnov au loc de asemenea impunatoare solemnitati pentru pomenirea eroilor si martirilor legionari. La locul de pomenire al celor 9 eroi prahoveni, Horia Sima cere legionarilor implinirea celor 9 porunci ale ceasului de fata.

In zilele urmatoare Sindicatul Ziaristilor si Societatea Scriitorilor Romani elimina pe evrei. Legionarii sunt numiti in posturile de conducere ale institutiilor de stat. Barourile sunt nationalizate prin eliminarea evreilor.

Prin circulara de la 26 Septembrie 1940, Horia Sima precizeaza sensul Ajutorului Legionar.

Generalul Ion Antonescu fixeaza normele de reorganizare a armatei, in urma convocarii marilor comandanti militari la 25 Septembrie.

La 28 Septembrie, generalul Ion Antonescu face un apel catre Femeia Romana. “Un singur lux: al jertfei; o singura podoaba: a cinstei; Sotie, mama si bunica”.

In primele zile ale lunii Octombrie 1940 profesorul Traian Braileanu purcede la Reforma legionara a invatamantului . Profesorii si elevii evrei sunt inlaturati din scoli si universitati. Pregatirea tinerelor generatii in scoli se va face dupa taria caracterelor, capacitatea de jertfa si aptitudini.

6 Octombrie 1940: Marea demonstratie de forta legionara din Bucuresti. Peste 100.000 de camasi verzi defileaza in fata generalului Ion Antonescu Horia Sima si a reprezentantilor diplomatici ai Axei, Spaniei si Japoniei. Radu Mironovici, comandant al Bunei Vestiri, este organizatorul demonstratiei.

La 9 Octombrie 1940 , la ora 8 seara, in aula liceului Andrei Saguna din Brasov, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, rosteste un discurs despre Raporturile romano-maghiare. In numele a 1.400.000 de romani din Ardealul ocupat de unguri, Miscarea Legionara, prin Horia Sima, isi pronunta avertismentul.

De la 9 la 13 Octombrie un detasament de 120 legionari echipati in camasi verzi, fiind invitati in Italia, sunt salutati de Duce si li se face o primire entuziasta in mai multe orase. Conducatorul detasamentului de legionari a fost comandantul dr. Victor Silaghi.

La 13 Octombrie 1940, ziarul “Voelkischer Beobachter” publica un interviu al generalului Ion Antonescu in care conducatorul statului precizeaza punctele de orientare ale statului.

La 14 Octombrie 1940, reapare “Cuvantul”, ziar al Miscarii Legionare. Intemeietor: Titus Enacovici; ctitor: Nae Ionescu; director: P.P. Panaitescu; secretar general: Stefan C. Ionescu.

La 16 Octombrie 1940, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, hotaraste Batalia fierului vechi.

Organizatia preliminara a tineretului se incadreaza in Comandamentului viitorilor ostasi ai statului legionar roman.

Ministrul de Finante anuleaza brevetele de bauturi ale evreilor care vor fi lichidate pana la 31 Decembrie 1940.

La 27 Octombrie, au fost reinhumate la Predeal osemintele martirilor legionari asasinati in lagarul de la Vaslui si, totodata, au fost depuse si urnele cu cenusa eroilor legionari Vasile Cristescu, locotenent Dumitrescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, Clement Gheorghe, Grupul Nadoleanu si Grupul Miti Dumitrescu.

La 27 Octombrie, incepand razboiul dintre Italia si Grecia, se fac interventii pentru libertatea macedonenilor din Grecia. Actiunea este condusa de comandantul legionar Constantin Papanace.

8 Noiembrie 1940: Iasii, proclamat oras al Miscarii Legionare. In aceasta zi are loc la Iasi o impunatoare manifestatie legionara in prezenta M.S. Regelui, a generalului Ion Antonescu si Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare.

Participa o delegatie a tineretului german si italian.

La 7 Noiembrie au murit intr-un accident de automobil legionarii Eugeniu Necrescu si Aron Valeriu .

La 10 Noiembrie, se deschide noua Universitate transilvana din Sibiu, in prezenta generalului Ion Antonescu si a lui Horia Sima.

La 12 Noiembrie, generalul Ion Antonescu pleaca in Italia unde este primit de Mussolini, reinnoind relatiile de prietenie dintre cele doua tari.

La 11 Noiembrie, reincepe organizarea teberelor muncii legionare. Conducerea taberelor este incredintata lui C. Stoicanescu, comandant legionar.

La 20 Noiembrie 1940, a murit in Bucuresti venerabilul luptator nationalist parintele Ion Mota.

La 22 Noiembrie, are loc la Berlin intalnirea dintre generalul Ion Antonescu si Adolf Hitler. Generalul Antonescu s-a dus in Germania in urma invitatiei guvernului din Berlin.

Romania adera la Pactul Tripartit , indeplinind nu o formalitate diplomatica, ci o misiune istorica alaturi de Germania si Italia, in care s-a savarsit revolutia nationalista ca si in Romania.

La 25 Noiembrie, incep sapaturile la inchisoarea Jilava pentru dezgroparea ramasitilor pamantesti ale Capitanului, Nicadorilor si Decemvririlor.

In noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940, 64 de detinuti politici de la inchisoarea Jilava au fost executati de multimea legionarilor revoltati la vederea osemintelor Capitanului.

In cursul lunii Noiembrie 1940 se revizuieste Procesul Capitanului si sentinta de condamnare este anulata.

La 30 Noiembrie 1940, are loc la Mausoleul de la Casa Verde din Bucuresti reinhumarea corpului neinsufletit al Capitanului, Decemvrilor si Nicadorilor, in cadrul unei impunatoare demonstratiuni funerare, la care participa reprezentantii diplomatici ai Germaniei, Italiei si Spaniei. Legionarii fac, zi si noapte, de garda la biserica Sfantul Ilie-Gorgani si la mormantul de la Casa Verde.

Tags 96 de ani de la înființarea Mișcării Legionare - Cea mai glorioasă pagină din istoria națională recentă

2 comments

Claudiu Stelea Pădureanu
June 24, 2023 at 7:12 pm

“Disciplina te întăreşte pe tine, îţi făureşte personalitatea.
De aceea, cavalerii medievali şi feudali au fost atât de liberi şi de dârji; pentru că juraseră credinţă […] unui şef…” – Mircea Eliade

“War Is Peace. Freedom Is Slavery. Ignorance Is Strength.” – Ghiță Saubine

“Când Scriptura spune: ‘Dumnezeu face rele’ și: ‘Nu este răutate în oraş pe care n-a făcut-o Domnul’, nu arată că Dumnezeu este cauza relelor, ci cu totul altceva. Cuvântul ‘răutate’ are sens dublu: […] nenorocirile[…] sunt numai în aparență rele, […], dar în realitate sunt bune.” – Nelu din Damasc

Sau dacă nenorocirile se întâmplă doar altora și tu o duci bine, de ce să te doară capul?

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Damaschinul

Reply

Pingback: 96 de ani de la înființarea Mișcării Legionare – Cea mai glorioasă pagină din istoria națională recentă – Incorect Politic | † Doar ortodoxia †

Incorect Politic O Publicație Dizidentă

96 de ani de la înființarea Mișcării Legionare – Cea mai glorioasă pagină din istoria națională recentă

96 de ani de la înființarea Mișcării Legionare – Cea mai glorioasă pagină din istoria națională recentă

Filozofii se înclină în fața Căpitanului

CRONOLOGIE PRIVIND ISTORIA MISCÃRII LEGIONARE
[Apãrutã în Almanahul “Cuvântul” din 1941]

1919

1920

1922

1924

1925

1926

1927

1928

1929

1930

1931

1932

1933

1934

1935

1936

1937

Familiile-cetati legionare:

1938

1939

1940

Related Articles

2 comments

Leave a Reply Cancel reply

96 de ani de la înființarea Mișcării Legionare – Cea mai glorioasă pagină din istoria națională recentă

96 de ani de la înființarea Mișcării Legionare – Cea mai glorioasă pagină din istoria națională recentă

Filozofii se înclină în fața Căpitanului

CRONOLOGIE PRIVIND ISTORIA MISCÃRII LEGIONARE [Apãrutã în Almanahul “Cuvântul” din 1941]

1919

1920

1922

1924

1925

1926

1927

1928

1929

1930

1931

1932

1933

1934

1935

1936

1937

Familiile-cetati legionare:

1938

1939

1940

Related Articles

Horia Alexandrescu : Interviu cu CĂLIN GEORGESCU

Fantoma bolșevismului bântuie România – Parchetul General vrea înăsprirea pedepselor pentru delictul de opinie

Campania ELIBERAȚI DEȚINUȚII POLITICI!

2 comments

Leave a Reply Cancel reply

CRONOLOGIE PRIVIND ISTORIA MISCÃRII LEGIONARE
[Apãrutã în Almanahul “Cuvântul” din 1941]